Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

Nicolae Corlăteanu. Testament. Cred în izbânda limbii române

  Descarcă PDF  
Pentru tipar
Nicolae Corlăteanu. <i>Testament. Cred în izbânda limbii române</i>

 

Nicolae Corlăteanu. Testament. Cred în izbânda limbii române
Studii. Comunicări. Memorii
 
Colecţia Biblioteca revistei „Limba Română"
Selecţie, coordonare şi prefaţă de Alexandru Bantoş
Chişinău, 2010, 256 p.
 
 
Notă asupra ediţiei
 
Volumul de faţă conţine o parte din textele scrise şi publicate de către Nicolae Corlăteanu în ultimele două decenii din viaţă, în special între anii 1995-2005, perioadă în care distinsul om de ştiinţă, abandonând atitudinea circumspectă în abordarea identităţii românilor basarabeni, vorbeşte deschis, în baza unor irevocabile argumente, interzise şi pasibile de pedeapsă în perioada sovietică, despre romanitatea şi românitatea noastră, aceeaşi cu a tuturor românilor. În acest sens se impune cunoscutul testament Las vouă moştenire..., plasat în debutul cărţii.
Primul capitol – Despre adevăr fără părtinire – include câteva articole în care autorul ia în dezbatere teme de referinţă în lingvistica naţională: romanizarea şi reromanizarea spaţiului dacic, istoria limbii române literare, implicit începuturile scrisului românesc, aspecte privind filologia română interbelică, unele chestiuni de lexicografie etc. Un loc aparte îi revine excepţionalului studiu Româna literară în Republica Moldova: istorie şi actualitate, un fel de carte de învăţătură pentru basarabeni.
Cele două dialoguri, realizate la distanţă de cinci ani (1990 şi 1995), oferă detalii despre itinerarul parcurs de către încercatul lingvist întru deplina sa descătuşare spirituală şi naţională. Or, opinia acad. Nicolae Corlăteanu a avut impact benefic asupra multor concetăţeni, inclusiv din conducerea Republicii Moldova, care continuau şi după 1991 să se afle în expectativă, evitând să afirme adevărul despre noi, şi s-a dovedit a fi decisivă în formularea poziţiei Academiei de Ştiinţe a Moldovei în chestiunea denumirii limbii noastre, exprimată în două rânduri de către forul ştiinţific suprem – la 9 septembrie 1994 şi la 28 februarie 1996, a cărei esenţă („Denumirea corectă a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este LIMBA ROMÂNĂ”) a rămas nestrămutată, graţie rezistenţei opuse de către colaboratorii institutului academic de resort, şi după cei opt ani de presiuni diabolice exercitate de către guvernarea comunistă.
Revelatoare sunt textele din capitolul Despre evenimente, oameni şi vremuri pentru cititorul care doreşte să cunoască implicarea în social şi personalităţile ce i-au călăuzit destinul şi au stat la baza formării savantului, cetăţeanului şi românului Nicolae Corlăteanu. Între acestea ar trebui mai întâi evidenţiată figura ilustrului lingvist Grigore Nandriş, profesor la Universitatea de la Cernăuţi, pe care Nicolae Corlăteanu l-a considerat un îndrumător al său.
Aducerile-aminte completează portretul moral şi intelectual al autorului, crâmpeiele invocate nuanţează destinul neordinar al omului şi savantului Nicolae Corlăteanu, evocat cu multă căldură în paginile cărţii şi de către Nicolae Mătcaş, Silviu Berejan, Anatol Ciobanu, Irina Condrea – discipoli şi lingvişti notorii, care cunosc profund opera şi viaţa patriarhului filologiei româneşti din Basarabia, rămas în conştiinţa contemporanilor ca „un constant promotor al limbii literare române” (S. Berejan).
 
Alexandru Bantoş

 


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog