Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

IN MEMORIAM SOLOMON MARCUS

PRO DIDACTICA

COŞERIANA

INTERFERENŢE

SINTEZE

SCRISUL ÎNTEMNIȚAT

POESIS

INEDIT

GRAMATICĂ

IUVENTUS

RECITIREA CLASICILOR

PROZĂ

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

ITINERAR LEXICAL

LECŢIILE ISTORIEI

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

JURNAL

ANIVERSARE. CONSTANTIN BRÂNCUȘI – 140

DIALOGUL ARTELOR

MEMENTO

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

Ana Bantoş. Deschidere spre universalism. Literatura română din Basarabia postbelică

  Descarcă PDF  
Pentru tipar
Ana Bantoş. <i>Deschidere spre universalism. Literatura română din Basarabia postbelică</i>
Ana Bantoş. Deschidere spre universalism. Literatura română din Basarabia postbelică
 

Biblioteca revistei „Limba Română”.
Chişinău, Tipografia „Serebia”, 2011, 344 p.
 
   
Scutul meu
 
În loc de prefaţă
 
Drumul spre această carte coincide cu itinerarul afirmării mele în critica şi istoria literară, de-a lungul anilor încercând să evidenţiez o trăsătură esenţială a literaturii române dintre Prut şi Nistru – tendinţa de raportare la conştiinţa de sine – care în condiţiile totalitarismului era aproape imposibil de înfăptuit, întrucât include şi conştiinţa de sine ca apartenenţă la acelaşi neam, dar şi conturarea acesteia în funcţie de dialogul cu alte orizonturi literare. Urmărirea acestui dialog, din perspectivă interbelică şi din unghi postbelic, ne situează în faţa unui fenomen complex şi complicat, condiţionat de faptul că procesul firesc de înscriere a literaturii basarabene în contextul românesc şi aspiraţiile acesteia spre alte orizonturi, să le spunem, transromâneşti, a fost întrerupt brutal de reîmpărţirea sferelor de influenţă între marile puteri ale lumii, în urma căreia teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost anexat (până în 1989) la Uniunea Sovietică.
O primă etapă a lucrării am încheiat-o în 1998 printr-o teză de doctor susţinută la Universitatea ieşeană „Al. I. Cuza” sub îndrumarea academicianului Constantin Ciopraga, în faţa căruia mă prezentasem iniţial cu două teme de cercetare: una axată pe creaţia lui Nichita Stănescu, iar alta – pe probleme legate de literatura din Basarabia. Considerate ambele disertabile şi încurajată de către distinsul profesor să aleg eu însămi proiectul de cercetare, m-am oprit, dintr-un sentiment de patriotism local, recunosc, la peisajul literar de la est de Prut, alegerea fiind justificată şi de faptul că nu sunt tocmai atât de mulţi cei înscrişi la doctorat în altă parte decât la Chişinău care cunosc atât de bine literatura basarabeană, încât să o poată aprecia la justa ei valoare şi pune în circuit, acoperind, cel puţin parţial, lacuna enormă generată de discontinuitatea centru – margine. Publicat în anul 2000 la Fundaţia Culturală Română din Bucureşti, volumul Dinamica sacrului în poezia basarabeană contemporană mi-a fost util pentru cercetările ulterioare, axate pe deschiderea spre alte orizonturi, căci literatura de la noi necesită un punct de vedere renovat, din perspectiva nuanţării raportului ego – alter-ego, în cadrul aceleiaşi comunităţi identitare şi apoi între aceasta din urmă şi alte contexte culturale şi literare. Cât priveşte literatura română în general, vom aminti că Adrian Marino, fiind preocupat de dialogul intercultural dintre literatura română şi cea occidentală, menţionează oportunitatea reluării periodice în discuţie a necesităţii de afirmare în context european a culturii româneşti. Dar păstrarea spiritului unei culturi din care scriitorul face parte este un dat obligatoriu, creatorul având şansa să se realizeze deplin numai în cazul asumării tradiţiei. Îndeplinirea acestei condiţii a cunoscut în peisajul interriveran meandrele unor căutări care mai durează, condiţionate fiind şi de multiplele fenomene mai vechi sau mai noi, mai apropiate sau mai distanţate de literatura propriu-zisă. Iată de ce în literatura română de la est de Prut orientarea etnocentrică se află în competiţie cu dialogul intercultural, echilibrul fiind asigurat în măsura în care învinge conştiinţa critică şi moralitatea.
Lucrarea de faţă, care îşi propune elucidarea diverselor şi complicatelor aspecte ale literaturii române din Basarabia postbelică, este scutul de apărare a unei vieţi dedicate cercetării literare.
 
 
A.B.

 


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog