Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ITINERAR LEXICAL

Limba de redactare a primei Constituţii a Basarabiei de la 1818 (1828)

Lidia CODREANCA

Alte articole de
Lidia CODREANCA
Revista Limba Română
Nr. 9-10, anul XX, 2010

Pentru tipar

Cel mai important document istoric care a legiferat statutul noii provincii, anexate la imperiul rus în 1812, a fost Legea cu privire la organizarea autonomă a Basarabiei. La redactarea proiectului acestei legi, la Chişinău, au luat parte şi boierii locali, care au contribuit la păstrarea limbii române în procedura de judecată din Basarabia. Lucrul asupra „Proiectului legii administraţiei Basarabiei” începe în 1816. În 1817 proiectul este gata şi expediat la Sankt Petersburg, unde este aprobat de către împăratul Alexandru, cu unele modificări şi completări. Apoi este redactat în limba rusă, la cancelaria lui Bahmetiev, guvernatorul Basarabiei, după care este tradus în română şi publicat la 29 aprilie 1818 în Tipografia Exarhicească din Chişinău cu titlul Aşăzământul obrazovaniei oblastei Bassarabiei. Iar peste 10 ani, în 1828, tot la Chişinău, este tipărită legea propriu-zisă, revăzută, prescurtată substanţial şi intitulată Aşezământul cu privire la ocârmuirea oblastei Bessarabiei.
În general, actele oficiale erau traduse în cancelariile de la Chişinău de către funcţionarii ţarişti, consilieri ai guvernatorului Basarabiei, care cunoşteau limba română. Traducătorii adeseori recurgeau la improvizaţii proprii, lăsând, în varianta românească, multe cuvinte ruseşti netraduse sau „creând” noi cuvinte româneşti, întrucât nu exista niciun dicţionar bilingv la acea vreme în Basarabia.
Iată de ce textul românesc al primei Constituţii a Basarabiei este împestriţat de un şir impunător de împrumuturi lexicale ruseşti, adaptate şi neadaptate la afixe româneşti, de împrumuturi semantice sau calchieri semantico-lexicale, care fac textul aproape ininteligibil. Unele cuvinte româneşti, sub influenţa sinonimelor ruseşti corespunzătoare, capătă sensuri noi, dar improprii. Destul de numeroase sunt şi calcurile sintactice – copierea topicii ruseşti a cuvintelor în propoziţie.
Nu vom recurge la diviziuni şi clasificări (care adesea sunt artificiale) ale materialului faptic, selectat din cele două texte (de la 1818 şi 1828) ale Legii cu privire la organizarea autonomă a Basarabiei, ci vom face uz de exemplificări şi comentarii ad-hoc.
Remarcăm doar că numărul împrumuturilor lexicale ruseşti în aceste texte româneşti este atât de mare, încât nu vom exagera dacă fenomenului dat îi vom spune pe nume: relexicalizare, aşa cum este numită în sociolingvistică [1, p. 137] substituirea conceptelor autohtone cu concepte străine. Or,relexicalizarea ne confirmă o dată în plus faptul că dintre nivelelurile limbii lexicul este supus cel mai uşor interferenţei bilingve. Aici şochează nu numai abundenţa cuvintelor ruseşti, ci şi firescul cu care sunt acceptate de către autorii traducerii drept cuvinte româneşti. Am spicuit cuvintele ruseşti şi îmbinările de cuvinte ruseşti, adaptate la afixe româneşti, cu toate variantele lor de caz sau de timp, pentru a se observa „adaptabilizarea” lor la normele limbii române.
Proiectu pentru cele mai întâiu temelii la obrazovania ocârmuirii politiceşti dinlăuntru a oblastii Bassarabiei[2, p. 28]: „Locurile de presudstvii la ţinuturi, hotarâli ţinuturilor... să aşazî împreună cu obrazovania”. „În oblasti sî hotărăşti a fi Verhovnâi Sfat”. „Prezedentul Sfatului acestui va fi marele nacialnic a oblastii, gheneral-gubernatorul oştinesc de Podolie”. „Cilenurile lui vor fi... şasă deputaţi despre dvoreanstvă... şî povăţuitorul dvoreanstvii oblastii”. „socotinţele Sovetului spre a fi întărite de cătră mai înalta putere, să înfăţoşază la împărătescul Sfat cu predstavlenie oşninescului gheneral-gubernator” [2, p. 29].
„Gubernatorul politicesc ca un cel mai întâiu cilen a cârmuirii oblastii”. „pentru pricinile care nu vor fi săvârşâti de cătră presudstvie vreunii din Expediţii, precum pentru podreadurile cu hazneaoa”. „pentru strângerile dărilor haznelii, a poşlenilor”. „după alegirea dvoreanstvii”. „spre a cerceta locurile de prisudstvii”. „pentru bolniţi”. „cheltuieli după ştat”. „la caznaceistva împărăţiei”. „să va face de cătră Verhovnâi Sfat”. „suma alcătuită... nu poate fi întrebuinţată decât după asignovcile Ministerstvii Finanţii” [2, p. 31].
Jalobile asupra cârmuirii oblastii să vor da la Verhovnâi Sfat a oblastii”. „cu extracturi închipuiti din deli”; „politicescul gubernator... cerând în oreghenal dela o va înfăţoşa... la Verhovnâi Sfat” [2, p. 32].
„pentru datoria procurorilor de pe la gubernii şi a strepcilor de pe la uezduri”. „şî cei de pe la ţânuturi să rânduiesc aşijderea despre coronă după predsatvlenie procuratorului oblastii, cu întărirea lui Verhovnâi Sfat”. „Pentru arhitectorul şi zemlemerul oblastii, pentru pomoşcnicii lor şi pentru zemlemerii de pe la ţinuturi” [2, p. 33].
„Pentru trebili pricazului obşteştii purtări de grijă”. „fără a să aşăza pricazul acesta cu deosebită prisudstvie”. „toţi aceşti cinovnici a mediţinei”. „împlinind poroncile nacialstvii oblastii”. „câti patru zasedateli sau comisari”. „cari cinuri trebuie să fie aleşi” [2, p. 34].
„un giudecătoriu şi două cilenuri”. „Spre agiutoriu poliţmeisterului, să vor orândui ceastnoi pristavi, cvartalnoi nadzirateli şi alte cinuri de a poliţiei”. „o parte din veniturili otcupului” [2, p. 35].
„vechi privileghii a Moldovei”. „dreptăţili personali a dvoreninului oblastii Bassarabii”. „ei şi rodul lor (mazâlii)” [2, p. 36].
„la cel întâiu cin de ştab-ofiţăriu”; „de la colejschii asesor”; „acei ce vor primi la ieşire în ostavcă din slujba oştinească spre răsplătiri cin de prapurşcic”; „pentru predvoditelul dvoreanstvii oblastii”[2, p. 39].
„să înfăţoşază de cătră predvoditelul dvoreanstvii la nacialstva oblastii”; „cantora de hotărâturi are să fie alcătuită de un predsedatel, patru cilenuri după alegire dvoreanstvii” [2, p. 40].
„prin întărire lui Verhovnâi Sfat şi de un zemlemer a oblastii”; „Hotărârile giudecătoriei criminaliceşti al oblastii... să vor trimite spre întărire gubernatorului politiţescu şi să vor împlini după unire lui ci o va arăta prin predlojănie cătră aceeaşi giudecătorii criminalicească”; „cerând dela în orighinal”; „spre a să face acel cu toată supunire doclad” [2, p. 41].
„ce mai înaltă nacialstvă”; „poroncile nacialstvii”; „Gubernatorul politicescu... să va adresarisi cătră Verhovnâi Sfat prin predstavlenii, cătră ocârmuire oblastii, cătră giudecătorii oblastii... prin predlojănii”; „sau să se dobândească împreună lucrare acei soslovii spre obştescul folos”; „la moşiile ce sânt însuşi a pomeşcicilor” [2, p. 42].
cătră pomeşcici” [2, p. 43].
„să trimată cele cu toată supunere vedomosti”; „ei primind vedomostie” [2, p. 44].
„locurile din presudstvie”; „locurile de prisudstvie” [2, p. 45].
poşlinile tamojnii”; „trimite la caznaceistviile ţinuturilor întocmai tăbliţă împreună cu cvitanţie”; „instrucţii a caznaceilor de pe la ţinuturi”; „prin mijlocire caznaceistvilor”; „Expediţie 2-le prin mijlocire a întregii presudstviei cârmuirii oblastii”; „numărul oştilor ce se află cfartiruind în oblasti” [2, p. 46].
„cheltuiala ţinerii locurilor de presustvii a oblastii; contracturile... să vor încheia cu podreadcicii”; „mareşalul dvoreanstvii oblastii”; „să le facă cunoscute adunării dvoreanstvii” [2, p. 47].
„să lasă asupra dumilor orăşăneşti” [2, p. 48].
„va fi datoare... în întreaga presutstvie acelii cârmuiri să arate dreptăţâle”; „pentru otcupuri şi podreaduri”; „la podreaduri” [2, p. 49].
„cu unire întregii presutstviei a cârmuirii oblastii”; „la caznaceistvile ţinuturilor” [2, p. 50].
„pomenita cârmuire va înfăţoşa vedomostii de fiiştecare sumă deosăbit: va ave vedomostii” [2, p. 51].
„toate locurile... să împărţăscu pe la cilenurile ei”; „împărţire trebilor între cilenuri să va face de cătră însuşi Expediţie: cu întărire a toată presudstvie cârmuirii oblastii” [2, p. 52].
„şi acele (pricini) hotărâte în grabă şi fără zăticnire prin faptă”; „din ştiinţile adunate de la canţelarie acelui locu de presudstvie”; „să facă cunoscut de aceasta tot aceluiaşi locu de presudstvie cu doclad prin viu graiu” [2, p. 53].
docladul acesta să trece în jurnalul presudstviei; iscălitura secritarului sau a pismovoditelului”; „Presudstvie însă trecând în jurnalul său” [2, p. 54].
„pricină asupra vreunuie dintre şăzătorii la presudstvie”; „Procuratorul oblastii în vremea când să face hotărâre pricinilor nu trebuie să se afle în presudstvie” [2, p. 55].
„neîmplinire din partea nacialstvii oblastii”; „Procuratorul ţinutului va privighe ca ştraful ce să va hotărî să să împlinească fără sminteală”; „va intra pe la locurile giudecătăreşti a aceluieşi ţinut sau târgu în toată vreme, iar în vreme când va fi hotărâre vreunii pricini, va ieşi din presudstvie” [2, p. 56].
„orândatorii satelor pomeşcicilor” [2, p. 58].
„în stăpânire moşiei pomeşcicicului”; „la trecirea polcurilor”; „Ispravnicul... în ţinutul încredinţat lui rânduieşte cvartiruri”; „după cerire cinovnicilor oştineşti”; „în vremea cvartiruirii”; „neînsărcinând pe un pomeşcic mai mult decât pe altul” [2, p. 59].
„pentru facere obuzurilor pe la polcuri”; „datoriu este... a raportui nacialstvii”; „ca polcul să să învoiască cu pomeşcicul”; „va trimite vedomostie”; „să înţălege fără ştire tamojnii”; „trece în deosebită condică şi vedomostiile alcătuite” [2, p. 60]; „averea acestor vinovaţi... datoriu este ispravnicul să o scrie... să o secfestruiască” [2, p. 61].
„atunce opredeleniile sau hotărârile ce să vo fi făcut asupra acelor pricini”; „să vor supune... şi plăţâi ştrafului”; „va iscăli acest feliu de opredelenii sau hotărâri”; „dar sângură giudecătorie ţinutului nu este volnică a supune pe cineva giudecăţii sale, afară de numai o întâmplare: dacă în vreme prisudstviei sale cineva din cinovnici sau din feţile particularnice ar îndrăzni a să aluneca cătră vreo cutezătoare urmare pricinuitoare de scârbă datornicii cinstiri cătră locul de presudtvie” [2, p. 62].
„spre defăimare giudecătoriei ţinutului în vremea presudstviei sale”; „giudecătorie ţinutului făcând fără întârziere răvizie cercetării... încheie opredelenie”; „când giudecătorie ţinutului va găsi în delă vro lipsă sau nelămurire” [2, p. 63].
Dvoreaninul de va cade în vinovăţie” [2, p. 64].
„socotinţa sa... o trimite dimpreună cu cea în oreghenal lucrare”; „giudecători ţinutului... este datoare să aibă presudstvie la oraşul ţinutului în toată vremea” [2, p. 65].
„În vremea ci să giudecă acest feliu de pricini, cilenul giudecătoriei ţinutului de care pricinile acesti să atingu, este datoriu să se tragă din presudstivie”; „Orânduind în acest chip presudstvie giudecătărilor de pe la ţinuturi” [2, p. 67].
„După primire jalobii de la jăluitoriu să trece ca în scurt în izvodul de pe masa presudstviei”; „după trimiterea de cătră giudecătorie a povestcilor; va fi trimasă pârâtului povestca la 21 de zile” [2, p. 69].
„Mazilul... înştiinţază în scris pe giudecătorie de împliniri cu darea povestcii”; „pentru că n-au venit după ace dintâi povestcă”; „atunce mazilul pentru ducere povestcăi va primi un leu”; „această cheltuială făcu cu trimitere povestcilor” [2, p. 70].
„i să va face ştiut de cătră prisudstvii că pricina aceasta ari să se asculte”; „acolo, în prisudstvie giudecătoriei ţinutului, să începe cercetare pricinii” [2, p. 71].
„după întoarcere la prisudstvie a documenturilor... giudecătorie întră în cercetare pricinii şi o hotărăşti pe temeiul pravililor Moldaviei” [2, p. 72].
„Giudecătorie alcătuind obicinuită presudstvie sa la 7 ceasuri dimineaţa până la 12 va ceti prin mijlocire unui din cilenurile sale însămnatele hotărâri părţilor ce să giudică, cari vor fi datoari să se arăte la presudstvie în aceeaşi vreme”; „atuncea cilenul prisudstviei va lua de la dânşii pe aceeaşi hotărâre iscălitură”; „Atunci presudstvie îngăduind a să iscăli precum s-ai zis mai sus pe ace hotărâre” [2, p. 73].
„atunce giudecătorie... va faci în presudstvie cunoscută hotărâre în pricina lor” [2, p. 75].
„amândouă părţile nu să vor arăta în prisudstvie giudecătătoriei” [2, p. 76].
„Pricinile pentru lucruri zălogite”; „Pricinile cari după giudicarea giudecătoriei ţinutului, pentru pricinuire de scârbă prisudstviei sălii nu cuprindu împlinire de ştraf mai mult decât până la 100 lei” [2, p. 77].
„Instrucţia caznaceistvilor”; „caznaceistva ţinutului”; „la caznaceiu ţinutului” [2, p. 79].
cfitanţii tipărite”; „în cvitanţiile aceste trebuie să fie însămnate acele numere”; „aflându-să faţă acolo buhgalterul [2, p. 80].
„Apoi caznaceiul va căuta în tablă şi posleduind suma banilor rânduită în cvitanţie, va puni în cea noaî zioa, numărul”; „Primire birurilor haznelii sau a dărilor obşteşti pe la cvartiruri şi nu la caznaceistva ţinutului să opreşti cu totul” [2, p. 81].
La caznaceistva ţinutului are să păzească caraul din polcurile de armii ce vor cvartirui în târg” [2, p. 84].
„pentru lumânările caraulurilor de pe la polcuri” [2, p. 86].
„pentru lumânările la caraulurile polcurilor”; „asignaţii împărăteşti 1000 ruble” [2, p. 87].
Prisutstvie cantorei de hotărâturi să alcătuieşte de un predsedatel, patru cilenuri despre dvoreanstvă şi de al oblastei zemlemer (măsurătoriu de pământ)”; „predsedatelul şi cilenurile să orânduescu după alegire dvoreanstvei în fiiştecare vremi de trei ani cu întărire de la Verhovnâi Sfat a oblastei, iar zemlemerul oblastei despre coronă”; „în ştatul cantorei de hotărâturi să cuvinu a fi şasă zemlemeri a ţinuturilor”; „cantora hotărâturilor deşchizând prisutstvie sa îndată face ştiut tuturor stăpânitorilor de moşii” [2, p. 89].
„Arbitrul din parte pârâtului... atunce să tragi el din prisutstfie comisiei” [2, p. 91].
„Hotărâre să face cunoscută cu uşile deschisă în prisutstvie comisiei” [2, p. 93].
„pentru hârtie şi văpseli pentru zemlemeri” [2, p. 95].
„La presudstvie cantorei pe uşi să va lipi izvod de pricinile particulari ce să cuvin a să cerceta”; „intră pe rând în dizbaterea delii şi a horărârei comisiei” [2, p. 96].
„La isprăvnicie ţinutului... zasedateli sau comisari al 9-le clas”; „ceastnoi pristavi a 10-le clas”; „cvartalnoi nadzirateli al 14-lea clas”; „pismovoditel al 14-le clas”; „bazarnoi, deseatnici, budoşnici” [2, p. 104].
stolonacialnic al 14-le clas” [2, p. 105].
„La tamojna de la graniţă a Novosiliţii: întâi dosmotrşcici al 10-le clas”; „al doile dosmotrşcici al 12-le clas”; „la tamojna de pe graniţă a Sculenilor”; „întâi cilen tamojnei”; „pismovoditel cu ştiinţă de limbă rusască şi moldoveneacă al 10-le clas [2, p. 107]”.
„la zastava tamojnei de la portul Izmailului”; „ocârmuitorul zastavei” [2, p. 108].
„la carantina portului de la Reni”; „pentru cantora carantinei”; „nacialnic carantinei al 6-le clas”; „tovariş al său al 7-le clas”; „perevodcic cu ştiinţă de limbile rusască, moldovenească şi grecească al 12-le clas”; „lecari” [2, p. 109].
„ofiţeri din cei ieşiţi în ostavcă” [2, p. 112].
Observăm că toate cuvintele ruseşti sunt adaptate la normele limbii române, purtând afixele cerute de caz sau de timp. Majoritatea lor sunt substantive. Verbe ruseşti adaptate la normele limbii române sunt doar câteva:
o secfestruiască (averea)” [2, p. 61].
„pentru lucruri zălogite”[2, p. 77].
„şi posleduind suma banilor” [2, p. 81].
să vor cvartirui”[2, p. 84].
În tot textul, traducătorul explică în paranteze numai de trei ori, prin cuvinte româneşti, sensul unor rusisme, care, deşi „traduse”, i se par neînţelese:
„În oblasti să aşază despre coronă un al oblastii arhitector şi un al oblastii zemlemer (măsurătoriu de pământ)” [2, p. 33].
„...iară celalalt cu povestcă, adică înştiinţare giudecătoriei ţinutului” [2, p. 69].
„În venitul lor să va orândui suma târgului din pozemelnoi zboru, adică dări pentru pământ” [2, p. 35].
Atestăm un număr mare de inovaţii lexicale, cuvinte formate recent:
„apărarea dreptului particularnic” [2, p. 33].
personalnică slobozănie” [2, p. 39].
„politicescul gubernator va corispondarisi”; „să va adresarisi către Verhovnâi Sfat” [2, p. 42].
„prin mijlocire publicarisitii târguiri” [2, p. 47].
„după socotinţa preţăluitorilor”; „preţul să va alcătui din preţăluire” [2, p. 49].
„ispravnicul raportuind stăpânirii”; „raportuieşte oştinescului gheneral-gubernator”; „pot sî între în stăpânire moşiei pomeşcicului ce au luat-o în orindă”; „în folosul... orândatorului” [2, p. 59].
„căci împlinire ce să va hotărî... este sigurarisită cu luare în scris” [2, p. 63].
„rânduieşte din partea haznelii creditarisât cinovnic” [2, p. 64].
Textul abundă în calcuri lexicale, semantice şi sintactice, care copie modele ruseşti. Adjectivul rusesc kasatelinâi este tradus prin atingător:
„Toate pricinile atingătoare de cârmuire guberniei” [2, p. 30].
„Trebili atingătoari cătră această poliţie” [2, p. 34].
Iar prostoi – prin prost: „deopotrivă cu cei proşti săteni”; „ruptaşii a plăti întocma ca şi cei proşti ţărani” [2, p. 37].
Adjectivul vnutrennii s-a tradus prin dinlăuntru, vneşnii –prin de afară:
„Asupra tuturor părţilor a cârmuirii dinlăuntru” [2, p. 41].
„Gubernatorul politicescu să îngrijăşte cu lăţirea neguţitoriei de afară şi a cei dinlăuntru”[2, p. 44].
Verbul rusesc zaviseti estre tradus totdeauna prin a atârna sau a spânzura:
„Iar alţii (ţigani) sânt robi a părţii duhovniceşti, a dvorenilor, a boiernaşilor, a mazililor şi a neguţitorilor şi spânzură cu desăvârşire di la aceştia” [2, p. 38].
„Rânduiala pentru facire alegirilor la slujbile ce atârnă de la dvoreanstvă”[2, p. 40].
„şi lucrarea potrivită cu căzută curgirea pricinilor... atârnă de la îngrijire gubernatorului politicescu” [2, p. 42].
„spre îndestularea trebuinţelor ci atârnă de la pământ” [2, p. 45].
„vor face arătare gubernatorului politicescu şi el, întorcând spre acea căzută luare aminte” [2, p. 43].
Prepoziţia rusească pod se traduce prin sub, unde s-ar cere prepoziţia în: se calchiază recţiunea verbului rusesc:
„A lua sama ca acei de supt giudicată sau acei căzuţi supt cercetare” [2, p. 44].
„ urmează formi de tabli supt litera A şi de cvitanţii sub litera B” [2, p. 80].
Calcuri ale formei interne:
„pe lângă împreună şiderea la presudstvie a doi sovetnici” [2, p. 30].
„furtişagurile şi tot feliul de sine împuterniciri” [2, p. 44].
De asemenea, în frază permanent predomină topică rusească:
1) Genitivul posesiv totdeauna precedă Nominativul:
„Al oblastii Verhovnâi Sfat” [2, p. 29].
„un al oblastii arhitector şi un al oblastii zemlemer” [2, p. 33].
„de la a târgului poliţie” [2, p. 63]. De fapt, articolul posesiv apare foarte des şi după un substantiv articulat:
2) Determinativele precedă substantivul:
„în mai bună stare lucrare pământului” [2, p. 48].
„va ave neadormită privighiere” [2, p. 51].
„spre a-i slobozi de o fără vinovăţie pedeapsă” [2, p. 55].
„va pune toată putincioasa silinţă spre prinderea lor” [2, p. 58].
„după acele cercetări au să fie supt cu tărie caraul” [2, p. 61].
„lasă cea cu desăvârşire cercetare a delii” [2, p. 97].
Observăm că cel mai utilizat cuvânt rusesc în textul de la 1818 este presudstvie (rus. prisutstvie), atestat cu toate sensurile sale, semnificând atât o instituţie de stat (locul de presudstvie), cât şi membrii acelei instituţii de stat (cilenurile presudstviei) sau şedinţa propriu-zisă a acelei instituţii (giudecătorie alcătuind obicinuită presudstvie sa la 7 ceasuri dimineaţa), prezenţa unei persoane sau a tuturor membrilor instituţiei (dacă în vremea presudstviei sale; întreaga presudstvie acelii cârmuiri), însăşi instanţa (presudstvie trecând în jurnalul său; pe masa presudstviei).
Acelaşi text, modificat, revăzut substanţial şi prescurtat, este tipărit peste 10 ani cu titlul Aşezământul pentru ocârmuirea oblastei Bessarabiei, cu remarca: „S-au tălmăcit pe limba moldovenească şi s-au tipărit în Duhovniceasca tipografie în Chişinău, 1828 anul, aprilie 27 zile” [2, p. 144]. Este legea propriu-zisă de constituire a Basarabiei.
Deşi are un volum redus, numai 24 de pagini, textul preia toţi termenii ruseşti din textul de la 1818:
Dvoreanstva Bessarabiei”; „crestianii ce sânt aşăzaţi cu lăcunţa în Bessarabia şi cei ce de acum să vor aşăza, afară de ţigani, nu pot fi robi nici la pomeşcicii Bessarabiei, nici la dvorenii rossieneşti”; „gheneral-gubernatorul”; „Ocârmuirea oblastei Bessarabiei să împărţăşte în cea a oblastiei, a uezdurilor sau a ţinuturilor şi în cea orăşănească” [2, p. 122].
„după predstavlenia gheneral-gubernatorului”; „Pricazul obşteştii purtări de grijă, care să alcătuieşte după pravilele ce sânt în guberniile Rossiei cele dinlăuntru”; „Adunarea deputaţilor dvorenstvei, ce să alcătuieşte din marşalul oblastei şi din deputaţii din fieştecare ţinut, după alegerea dvorenilor preste trei ani”; „Uprava doftorească, alcătuirea căriia este hotărâtă prin ştat ce s-au dat lângă acest aşăzământ; procurorul oblastii şi doi pomoşnici a lui (streapcii guberniei)”; „ministrul iustiţiei”[2, p. 123].
„Criminaliceasca giudecătorie a oblastei să alcătuieşte: de un prezident şi doi sovetnici din partea ocârmuirii, din doi zasedateli după alegerea dvoreanstvii şi din doi zasedateli din partea neguţitorilor; Sovestnii sud (giudecătoria cea după cuget) să alcătuieşte: de un giudecătoriu; din doi zasedateli de la dvoreni şi din doi de la neguţitori şi ţărani” [2, p. 124].
„Atât nacialnicul pământesc, precum şi zasedatelii să rânduiesc de cătră gheneral.gubernatorul”; „În fieştecare ţinut să află caznaceistvă supt ocârmuirea caznaceiului de ţinut” [2, p. 126].
„o upravă orăşănească să alcătuieşte... din un ceastnâi pristav şi din un ratman de la maghistrat, iar acolo unde nu este ceastnâi pristav” [2, p. 127].
„La întâmplarea ridicării liniei de tamojne ce este la Nestru, întră atuncea în capitalul cel din a zecea proţenturi hotărâta somă din toate veniturile tamojnilor din oblastia Bessarabiei”; „Politicescul gubernator predstavliseşte gheneral-gubernatorului donesenii (înştiinţări), cu Sfatul oblastei să adrisariseşte prin otnoşănii, iară la alte locuri şi feţe a ocârmuirii oblastei asemenea şi tuturor locurilor judecătoreşti dă predlojănii, iară celorlalte, porunci” [2, p. 131].
predvoditeliul dvoreanstvei a oblastei în al 5-lea clas leafă nu primeşte”; „Însemnare: deosebită canţelearie nu să orânduieşte, căci a lucra delile poate unul dintre cele neschimbate cilenuri” [2, p. 133].
„Spre năimirea casălor pentru locurile de prisutstvie, atât celor a oblastiei cum şi a celor de ţinuturi” [2, p. 134].
pismovoditel”; „sovetnic”; „stolonacialnici; pentru partea otcupului de rachiu” [2, p. 135].
zasedateli din partea dvoreanstvei”; „sovestnâi sud (giudecătoria cea după cuget)” [2, p. 137].
„Însemnare: iar în cele oraşe unde nu este ceastnâi pristav, prisutstvia upravei orăşeneşti să alcătuieşte sub prezidenţia poliţmeisterului”; „bazarnii”; „deseatnici” [2, p. 141].
Au apărut, de asemenea, un şir de cuvinte noi:
Controleriul oblastei” [2, p. 123].
„Giudecătoriul cel după cuget să alege de dvoreni pentru care la obicinuitele vâboruri a dvoreanstvii să se balotirisască cinci candidaţi”; „pocitovaia cantora” [2, p. 124].
„Epitropia dvorenească, în care supt prezidenţia marşalului de ţinut a dvoreanstvei, după vâborul dvorenilor, să află cilenuri zasedatelii giudecătoriei ţinutului din partea dvorenească” [2, p. 125].
slovesnii sud (giudecătoria cea prin cuvânt)”; „sirotschii sud (giudecătoria sirmanilor)” [2, p. 126].
ţehovaia uprava”; „comisia cvartirnaia” [2, p. 127].
„Primul în uvajănie că în cuprinderea ocârmuirii Bessarabiei intră al oblastei Sfat” [2, p. 128].
„în adrisarisirea lor cu cele ce să află în oblastie ocârmuiri urmează pravilelor celor de obşte” [2, p. 132].
„Gheneral-gubernator, oprind hotărârea Sovetului, predsavliseşte pentru aceea ministeriilor după cuviinţă şi aşteaptă de la dânsele dezlegare” [2, p. 129].
„iară pentru adrisarisirea cu cele mai înalte predsavlisesc nacialstvii sale după rânduială” [2, p. 132].
ucenici a lecarilor”; „feldşeri” [2, p. 134].
preseajnii (juraţi)” [2, p. 136].
ceastnici pristavi”; „cvartalnici nadzirateli”; „bazarnii” [2, p141].
„în cvartirnaia comisie” [2, p. 143].
Dintre calcuri predomină cele semantice:
„Lăcuitorii oblastei Bessarabiei de darea recruţilor sânt slobozi pe vreme nehotărâtă”; „însă aceasta nu atârnă asupra crestianilor ce să strămută din Rossia” [2, p. 121].
„dvorenii rossieneşti ce vieţuiesc în Bessarabia pot, afară de ţigani, a avea acolo oameni robi numai casnici şi aceia pentru slujba feţilor lor şi a casei”; „Ocârmuirea cea a oblastei să aşază în oraşul Chişinău” [2, p. 122].
„Ridicarea cinovnicilor poliţiei spânzură de la gheneral-gubernatorul” [2, p. 127]. „Tot pe aceste cele de obşte pravile să aşază treptele în lucrarea pricinilor şi revizia hotărârilor a locurilor giudecătoreşti, suindu-să până la ocârmuitorul Senat”[2, p. 128]. „Atârnările locurilor şi a feţelor ce ocârmuiesc oblastia Bessarabiei” [2, p. 131]. „Locurile şi feţele care sânt deosebite în oblastie ocârmuiri, păzind spânzurarea lor de la acele mai mari ocârmuiri, cătră care ele atârnă după a sa aşezare”. „Puterea fieştecăruia loc şi feţe nu să lăţeşte mai departe de hotarul lucrării lui” [2, p. 132]. „ajutători lângă stolonacialnic, lângă controler şi lângă buhgalter” [2, p. 136].
În noua variantă a Constituţiei se atestă o mai mare influenţă a topicii ruseşti decât în cea de la 1818, subiectul sau predicatul fiind plasat, adesea, la sfârşitul propoziţiei, atributul neacordat în Genitiv sau cel acordat exprimat prin adjectiv – înaintea substantivului determinat:
„Locurile oblastei să supun toate a ţinuturilor şi a oraşilor locuri (aşezări), după feliul lucrărilor lor”. „Primind în uvajănie că în cuprinderea ocârmuirii Bessarabiei intră al oblastei Sfat, carele în cele de obşte a imperiei aşezări nu să află şi că asemenea unele părţi cer deosebite pravile, pravilele aceste să însemnează mai jos” [2, p. 128].
„Toate hotărârile Sfatului oblastei, care cuprind în sine vreun lucru nou ce cere prea înalta întărire, să înfăţoşază după rânduială întru acea ministerie cătră care pricina atârnă”. „Sfatul al oblastei Bessarabiei la pricinile de giudecăţi nici o amestecare nu are” [2, p. 129].
a Novorossiei şi a Bessarabiei gheneral-gubernator” [2, p. 131].
„stolonacialnici şi lor ajutători” [2, p. 133].
În textul de la 1828 lipseşte cuvântul rusesc zemlemer, care este tradus prin măsurătoriu de pământ (inginerul) [2, p. 136].
Aşa arăta varianta românească a primei Constituţii a Basarabiei, la numai şase şi, respectiv, 16 ani de la anexare, pe când nu se putea vorbi de situaţie lingvistică de bilingvism, cu atât mai mult, de diglosie. Fireşte că „noile” denumiri ale structurilor de stat ale provinciei, ale posturilor funcţionarilor ţarişti, ale mijloacelor lor de activitate au fost preluate din lexicul rusesc de toate actele cu caracter oficial-informativ, care s-au editat în Basarabia pe parcursul secolului al XIX-lea. Astfel au pătruns şi în vorbirea populaţiei autohtone, deoarece toate acestea erau aduse la cunoştinţa auditorilor prin difuzare publică, fiind citite în biserici sau în mijlocul satului. Noul limbaj, utilizat în aceste acte, la început necunoscut maselor largi de vorbitori de limbă română, cu timpul este asimilat.
Aşadar, aceste importante acte oficiale tipărite în limba română în Basarabia secolului al XIX-lea, Aşăzământul obrazovaniei oblastei Basarabiei (1818) şi Aşezământul cu privire la ocârmuirea oblastei Bessarabiei (1828) au dat startul poluării limbii române sau al penetrării vocabularului românesc din Basarabia de cuvinte ruseşti. Nu exagerăm dacă afirmăm că aceste documente au pus începutul unei noi tendinţe lingvistice, cea de dialectizare a limbii române, de apropiere a ei de limba rusă, după cum erau intenţiile glotopoliticii ţariste (3, p. 98).
 
Surse bibliografice
1. Ch. Baylon, Sociolinguistique. Société, langue et discours, Nathan, 1996.
2. P. Mihail, Z. Mihail, Acte în limba română tipărite în Basarabia (1812-1830), Bucureşti, 1993.
3. I. Iova, I. Doncev şi istoria apariţiei manualelor sale. În „Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară”, Chişinău, 1993.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog