Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CRITICĂ, ESEU

PRO DIDACTICA

COŞERIANA

RECURS LA PATRIMONIU

LECŢIILE ISTORIEI

MEMORIALISTICĂ

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

POESIS

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

SIMPOZION

Simpozion Internaţional de Dialectologie la Cluj

Vladimir ZAGAEVSCHI

Alte articole de
Vladimir ZAGAEVSCHI
Revista Limba Română
Nr. 11-12, anul XX, 2010

Pentru tipar

Simpozionul de dialectologie, la început cu statut naţional, iar mai apoi internaţional, lansat în 1980 la Cluj-Napoca de către Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară, azi „Sextil Puşcariu”, a parcurs o cale lungă, în timp şi în spaţiu, laborioasă şi productivă, poposind, de regulă, la fiecare doi ani, în mai multe centre academice şi universitare, dar şi preuniversitare din România: Timişoara (1982), Iaşi (1984), Sibiu (1986), Craiova (1988), Cluj-Napoca (1990), Bucureşti (1992), com. Belinţ, jud. Timiş, Şcoala de cultură generală (1994), Baia Mare (1996), după o pauză de 7 ani – Alba Iulia (2003), Reşiţa (2004), Baia Mare (2006, 2008, două ediţii la rând), ca mai apoi să se întoarcă, a treia oară, în capitala Ardealului, de unde şi-a luat startul cu 30 de ani în urmă.
Aşadar, între 16-18 septembrie 2010, la Cluj-Napoca, şi-a desfăşurat lucrările cel de-al XIV-lea Simpozion Internaţional de Dialectologie, organizat de către Societatea română de Dialectologie, în incinta Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”. Simpozionul s-a internaţionalizat începând cu ediţia a X-a, găzduită în 2003 de Universitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia, unde, de data aceasta, au participat şi lingvişti din Germania, Anglia, SUA, Serbia. La ediţiile următoare Simpozionul a găzduit şi oaspeţi din Italia, Ungaria, Ucraina.
La cea de-a XIV-a ediţie a Simpozionului s-au întrunit cercetători şi cadre didactice universitare din diferite centre academice şi universitare din România (Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Baia Mare, Reşiţa, Constanţa, Alba Iulia, Sibiu şi, desigur, din Cluj-Napoca), din Republica Moldova (Chişinău), din Serbia (Bor) şi din Italia (Torino).
Şedinţele Simpozionului, desfăşurate într-un singur amplu atelier, au fost moderate de lingvişti-dialectologi de prestigiu din România, Republica Moldova şi din Italia, printre care: Petru Neiesu, Teofil Teaha, Nicolae Saramandu, Vasile Frăţilă, Nicolae Felecan, Vasile Ţâra, Vasile Pavel, Vladimir Zagaevschi, Alfonso Germani, Federica Cugno, Dumitru Loşonţi, Adrian Turculeţ ş.a.
Fixându-şi tematica în aria dialectală nord- şi subdunăreană, mai multe comunicări au vizat aspectul lexical, examinat sub diferite unghiuri: semantic, etimologic, lexicografic, terminologic, onomasiologic. Astfel, Teofil Teaha (Bucureşti) a stăruit asupra unor cuvinte latineşti moştenite în graiurile româneşti actuale; Nicolae Felecan (Baia Mare) a prezentat unele aspecte lexical-semantice ale graiului din satul de baştină Caila (jud. Bistriţa-Năsăud); Mircea Farcaş (Baia Mare) a sesizat anumite interferenţe lexicale în Maramureş; Adrian Chircu (Cluj-Napoca) a prezentat rezultatele unei cercetări lexico-semantice privind unele franţuzisme în subdialectele româneşti; Gabriel Bărdăşan (Timişoara) a descifrat anumite formaţiuni lexicale interne cu baza moştenită din latină în vocabularul dialectului istroromân; Gabriela Adam (Cluj-Napoca) a examinat harta lexicală-semantică am obosit pe baza NALR-Crişana; Ana Maria Pop (Timişoara) s-a oprit asupra repartiţiei elementelor de origine italiană în lexicul graiurilor istroromâne; Petru Neiescu (Cluj-Napoca) a dezvăluit aspectul etimologic în Dicţionarul dialectului istroromân; Marcu Mihail Deleanu (Reşiţa-Timişoara) a insistat asupra etimologiei cuvântului sânzâiene; Vasile Frăţilă (Timişoara) a relatat despre terminologia corpului uman (capul) în meglenoromână; Dumitru Loşonţi (Cluj-Napoca) a supus cercetării terminologia păstoritului; Mihaela Dana Zamfir (Bucureşti) a urmărit istoria schimbărilor de sens şi de difuziune dialectală a termenilor pentru noţiunile puer şi heres în dacoromână; Ramona Potoroacă (Sibiu) a cercetat terminologia portului popular românesc din zona Timocului Negru; Manuela Nevaci (Bucureşti) a scos în evidenţă aspecte etnolingvistice la românii fărşeroţi (aromâni); Maria Marin (Bucureşti) a examinat câteva trăsături ale unui dicţionar dialectal; Claudia Ionescu (Bucureşti) a analizat reprezentarea regionalismelor în câteva dicţionare româneşti; Adrian Rezeanu (Bucureşti), Simion Dănilă (com. Belinţ, jud. Timiş) şi Ştefan Vişovan (Baia Mare) au abordat în comunicările lor probleme de onomastică (antroponimie, toponimie), iar Nicolae Saramandu (Bucureşti), Vasile Pavel (Chişinău), Mihaela Mariana Morcov (Bucureşti) şi Carmen Ioana Radu, aceasta din urmă în colaborare cu Manuela Nevaci (Bucureşti), au prezentat comunicări legate de aspectul onomasiologic (motivaţional) al materialului dialectal.
Un interes sporit au avut numeroase comunicări vizând diverse fenomene de gramatică dialectală (morfologie), fonetică, interacţiune dintre graiuri şi limba literară sau folclor, de istorie a lingvisticii ş.a.: ocurenţa prepoziţiilor a- < lat. ad- / in- < lat. in- (Iulia Mărgărit, Bucureşti); aspectul verbal în istroromână şi meglenoromână (Richard Sârbu, Timişoara); sintagme cu valoare de superlativ în dacoromână (Vasile Ţâra, Timişoara); prepoziţiile de, din, pe în ALR-MTD (Nicolae Mocanu, Cluj-Napoca); repartiţia dialectală a opoziţiei [şă] / [şe] pe baza ALRR. Sinteză (Daniela Răutu, Bucureşti); cercetări de fonetică experimentală asupra intonaţiei graiurilor (Adrian Turculeţ şi Oana Beldianu, Iaşi); probleme legate de interacţiunea dintre graiuri şi limba literară sau folclor (Vladimir Zagaevschi, Chişinău, Aida Todi, Constanţa, Alin Mihai Gherman, Alba Iulia, Eugen Beltechi, Cluj-Napoca); fenomene aflate la interferenţa ariilor în graiurile din nord-vestul Banatului (Ioan Taiciuc, Cluj-Napoca); momente din corespondenţa lui Sever Pop cu Sextil Puşcariu (Doina Grecu, Cluj-Napoca); o micromonografie a graiului din Feleacu (jud. Cluj) (Rozalia Colciar).
Cu noutăţi ştiinţifice s-au prezentat la Simpozion şi lingviştii italieni privind graiurile italiene (Federica Cugno, Torino, şi Alfonso Germani, Centro Inchieste Dialletali „La Ciocia” ARCE).
Participarea la Simpozionul Inernaţional de Dialectologie de la Cluj a creat şi posibilitatea vizitării unei instituţii patrimoniale naţionale: Muzeul Limbii Române, fondat în 1919 şi direcţionat de Sextil Puşcariu, constituind şi o bună ocazie de lansare a mai multor cărţi de lingvistică, apărute în ultimii ani la Editura Clusium din Cluj-Napoca, dar şi la Editura Academiei Române în colecţia „Etimologica”, volume semnate de reputaţi lingvişti clujeni, bucureşteni, timişoreni (unii din ei plecaţi în lumea celor drepţi). În felul acesta participanţii la Simpozion şi-au putut completa bibliotecile personale cu cărţi de specialitate importante, care apar în tiraje mici şi pe care, în ultima vreme, nu le poţi găsi în librării. Tocmai de aceea credem că ar fi bine să le nominalizăm, pentru a le face cunoscute celor interesaţi de aceste apariţii editoriale: Dumitru Copceag, Tipologia limbilor romanice, 1998, 256 p.; Dumitru Copceag, Studii de lingvistică, 2001, 200 p.; Romulus Todoran, Contribuţii la studiul limbii române, 1998, 336 p.; Ioan Pătruţ, Studii de onomastică românească, 2005, 240 p.; Ştefan Munteanu, Scrieri alese, 2003, 270 p.; Ion Mării, Harta lexicală semantică, 2002, 190 p.; Ion Mării, Contribuţii la lingvistica limbii române, 2004, 216 p. – toate apărute la Editura Clusium; Ion Mării, Studii de etimologie lexicală dacoromână, 2005, 180 p.; Dumitru Loşonţi, Certitudini şi ipoteze etimologice, 2007, 186 p. – ambele cărţi apărute la Editura Academiei Române în colecţia „Etimologica”; Adrian Rezeanu, Studii de toponimie urbană, Baia Mare, Editura Universităţii de Nord, 2009, 282 p. În acelaşi timp, semnatarul acestor rânduri a prezentat participanţilor câteva exemplare ale revistei chişinăuiene „Limba Română”.
La fine am dori să adresăm gratitudinea noastră ab imo pectore organizatorilor celui de-al XIV-lea Simpozion Internaţional de Dialectologie, dlui prof. dr. Petru Neiescu, preşedintele Societăţii Române de Dialectologie, dlor prof. dr. Eugen Beltechi, Dumitru Loşonţi şi celorlalţi colaboratori ai Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, care, în condiţii grele, de criză economică şi financiară, au făcut eforturi deosebite ca Simpozionul să nu fie amânat pentru timpuri mai bune, iar lucrările lui să se desfăşoare într-o atmosferă firească şi productivă.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog