Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

POETUL, GRAIUL, PATRIA

Poet cu cititori mulţi

Mihai CIMPOI

Alte articole de
Mihai CIMPOI
Revista Limba Română
Nr. 1-4, anul XIX, 2009

Pentru tipar

1. Grigore Vieru a rostit fiinţa românească a Basarabiei în toată deplinătatea sa, transmiţând un mesaj existenţial profund. Naturaleţea (acea apropiere familiară, simpatetică de ceea ce anticii numeau natura veritas), simplitatea, directitatea, uneori publicistică, pamfletară, confesionalitatea ardentă sunt factori care i-au asigurat o comunicare sensibilă cu cititorii de toate vârstele: de la cei foarte mici, care abia învaţă cititul şi număratul, până la cei maturi, înţelepţiţi de viaţă. La marile teme – mama şi maternitatea, iubirea, copilăria, unitatea omului şi a naturii – s-au adăugat sacrul, taina care-l apără, adică Taina Divinităţii. Muzicalitatea şi religiozitatea au asigurat marea credibilitate şi participare afectivă a publicului larg.
2. E receptată, din păcate, parţial, nesistematic, ca să zicem aşa, deşi este bine cunoscut în foarte multe zone, mai cu seamă în şcoli, licee, în rândul intelectualilor. La Sfântul Gheorghe cineva mi-a spus pe dinafară Pădure, verde pădure, iar la Drobeta Turnu Severin cineva a putut recita 30 de poezii vierene. În critică se mai vorbeşte de „rama sămănătoristă” sau de „defazarea” totală a poetului (aşa apare în Istoria critică a literaturii române, semnată de Nicolae Manolescu). A cunoscut, din fericire, aprecieri înalte din partea Academiei Române, a academicianului Eugen Simion, s-au scris patru monografii semnate de Theodor Codreanu, Stelian Gruia, Fănuş Băileşteanu şi Virgil Ţigănuş, articole fundamentale semnate de Alex. Ştefănescu. A fost remarcat de Nichita Stănescu, Marin Sorescu şi Ioan Alexandru. Textele sale sunt cântate de Mirabela Dauer, Fuego.
Editarea în tiraje mari a operei sale (Taina care mă apără la Princeps Edit din Iaşi sau anexa la „Cotidianul” în 80.000 de exemplare) este o dovadă că e un poet cu cititori mulţi.
3. Reticenţa vine, evident, din atitudinile de gaşcă, partizane şi din „zavistea” despre care a vorbit în aforismele sale. Este un fond resentimentar (în sensul lui Nietsche) cu această ostilitate, pe care Vieru – cu delicateţea şi bunătatea lui funciară, cu urbanitatea sa morală – n-o merită.
4. Este una fundamentală, bazată pe o credinţă nestrămutată în adevăr şi pe conştiinţa eminesciană că „suntem români şi punctum”. Poetul a promovat constant, fără ezitări moldoveniste caracteristice altora, românismul sub forma lui autentică, profundă, ontologică.
5. Însuşi poetul a spus că fiinţa lui a fost modelată de limba română. În felul acesta decis a demonstrat, precum Eminescu şi Heidegger, că limba este „locul de adăpost” al Fiinţei şi că ea dă unui popor certitudinea de a fi făuritor de istorie şi, adăugăm noi, de propriul destin, în ciuda vicisitudinilor aduse de timpuri nefaste.

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog