Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂȚII ROMÂNEȘTI

PRECURSORII DESPRE UNIRE

ECOURI, REFLECȚII

SUFLET DE VEGHE

ÎNSEMNE IDENTITARE

LA ACADEMIA ROMÂNĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

POESIS

CRITICĂ, ESEU

SINTEZE

ANIVERSĂRI. MIRCEA COLOȘENCO – 80

DESTINE

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

DATINI ȘI OBICEIURI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

COŞERIANA

Don Eugenio Coseriu* omagiat pe meleaguri spaniole

Adriana-Maria ROBU

Alte articole de
Adriana-Maria ROBU
Revista Limba Română
Nr. 11-12, anul XXI, 2011

Pentru tipar

Înscriindu-se deja într-o tradiţie, cea de-a treia ediţie a Congresului Internaţional dedicat lui Eugeniu Coşeriu şi lingvisticii integrale şi-a desfăşurat lucrările în perioada 5-7 octombrie la Universitatea din Almería, Spania, cu genericul „E. Coseriu, lingüista entre dos siglos”. Dacă ediţiile precedente au avut loc la Aix-en-Provence (Franţa, 2007) şi la Cluj (România, 2009), graţie iniţiativei unor discipoli ai Magistrului din ţările respective, anul acesta, la împlinirea a 90 de ani de la naşterea marelui lingvist de origine română, congresul a fost găzduit de profesorul Jesús Martínez del Castillo, şi el un remarcabil promotor al coşerianismului, care îşi desfăşoară activitatea didactică şi ştiinţifică la universitatea amintită, în cadrul Departamentului de Filologie Engleză şi Germană. Evenimentul de la Almeria încheie practic seria manifestărilor din acest an consacrate lui Eugeniu Coşeriu la Chişinău, Roma, Iaşi şi Bălţi (şi, probabil, şi în alte centre academice din lumea largă). Locul desfăşurării congresului a fost, cum nu se putea mai bine, ales la o universitate tânără, într-un oraş turistic (conservând vestigii ale dominaţiei arabe), printre palmieri, pe ţărmul Mediteranei, unde viaţa pare că se scurge destul de încet datorită calmului care îi caracterizează pe spanioli, în general, dar mai cu seamă pe cei din sud, în ciuda rapidităţii cu care vorbesc.
Conferinţa comemorativ-ştiinţifică de la Almería a adunat personalităţi marcante din domeniul lingvisticii integrale, dintre aceştia unii fiind chiar discipoli coşerieni din prima generaţie: Kennosuke Ezawa (Tübingen), Jörn Albrecht (Heilderberg), Harald Weydt (Frankfurt), Benjamín García Hernández (Madrid), Wolf Dietrich (Münnster), Ana Agud (Salamanca), Johannes Kabatek (Tübingen). Dovada certă a faptului că teoria lingvistică a lui Coşeriu se aplică extrem de profitabil astăzi în toate domeniile din sfera lingvisticii a constituit-o prezenţa tinerilor profesori şi cercetători, elevi ai celor care au avut şansa de a deprinde meseria chiar de la Maestrul de la Tübingen: Óscar Loureda Lamas (Heidelberg), Eugenia Bojoga (Cluj), Emma Tămâianu-Morita (Japonia – Akita), Oana Boc (Cluj), Cristinel Munteanu (Piteşti), Araceli López Serena (Sevilla) ş.a.
Deschiderea festivă a congresului din dimineaţa zilei de 5 octombrie a avut loc într-o sală impresionantă, Auditorio, prin alocuţiunile de bun venit rostite de rectorul universităţii, de decanul facultăţii, de şeful departamentului şi de energicul organizator, prof. dr. Jesús Martínez del Castillo. Au urmat comunicările în plen susţinute de personalităţi precum: prof. dr. Kennosuke Ezawa şi prof. dr. Aurora Salvador (care a citit şi comunicarea tatălui ei, acad. prof. dr. Gregorio Salvador, cel mai important reprezentant al lexematicii coşeriene în spaţiul spaniol; din motive de sănătate precară, acesta nu a putut participa), care au punctat aportul substanţial al lingvisticii lui Coşeriu pentru evoluţia ştiinţelor limbajului, evocând, totodată, şi momente memorabile din relaţia lor cu maestrul. Lucrările manifestării au însumat treizeci şi una de prelegeri de o oră şi treizeci şi şase de comunicări de jumătate de oră, care s-au desfăşurat simultan pe parcursul celor trei zile, în cadrul a cinci secţiuni: 1) Semantică, lexicologie şi gramatică; 2) Lingvistică diacronică; 3) Lingvistica textului; 4) Limbaj şi epistemologie lingvistică; 5) Variaţie şi varietăţi lingvistice. Amintim câteva dintre lucrările extrem de interesante, atât de exegeză, cât şi aplicative, care îşi găsesc astăzi tot mai multe puncte de întâlnire cu cele mai noi tendinţe din sfera cercetării limbajului, în ceea ce priveşte rezultatele obţinute, deşi fundamentarea epistemologică diferă uneori radical, de vreme ce lingvistica integrală coşeriană îşi are bazele solide în filozofie şi în cea mai deplină tradiţie (milenară) a domeniului (o dovadă în plus a clasicităţii lui Coşeriu, care nu se „demodează”): Benjamín García Hernández (Spania), La semántica de Coseriu. Innovación y progreso; Kennosuke Ezawa (Germania), Die (Sprach)Norm und das „Sprechen”; Manuel Casado Velarde (Spania), La confianza y la sospecha como principios del análisis del discurso; Óscar Loureda (Germania), Coseriu y la lingüística del texto (de hoy); Johannes Kabatek (Germania), Intuición y empirismo; Jörn Albrecht (Germania), Eugenio Coseriu, la théorie de la traduction et la „traductologie” moderne; Ana Agud (Spania), Teoría crítica de la lingüística III; Harald Weydt (Germania), Tipo de lenguaje y aprendizaje de idiomas. La larga sombra de Coseriu; Eugenia Bojoga (Cluj), Denominaciones específicas de funciones textuales y tipos de textos en rumano, español y ruso; Emma Tămâianu‐Morita (Japonia), Rethinking Coseriu’s Notion of „Unit of Textual Meaning” (Sinneinheit); Jesús Martínez del Castillo (Spania), La lingüística del decir, hermenéutica del acto lingüístico; Alberto Zuloaga (Germania), La lingüística del texto de Coseriu. Una aplicación práctica; Wolf Dietrich (Germania), Para una semántica diacrónica estructural y cognitiva; Oana Boc (România), Considérations sur les perspectives ouvertes par la linguistique coserienne sur le sens poétique; Dina Gabriela Vâlcu (România), A possible concept: the „Individual Significatum”; Jozseph Marius Nagy (Franţa), L’actualité de la théorie des entours d’Eugenio Coseriu; Cristinel Munteanu (România), An ancient forerunner of Eugeniu Coseriu regarding the „collage technique”: (Pseudo) Hermogenes of Tarsus; Cornel Vâlcu (România), Life in a bubble: temps, signes, language; Cristian Bota (Elveţia), L’origine et le développement du concept d’univers de discours; Araceli López Serena (Spania), Lo universal y lo histórico en el saber expresivo. La delimitación de modos del discurso, géneros, variación concepcional, tradiciones discursivas y registros en el marco de la lingüística coseriana; Jorge Wiesse (Peru), Sentido y ámbito. Una apostilla a la teoría de la literatura de Eugenio Coseriu.
De remarcat prezenţa masivă a profesorilor şi cercetătorilor spanioli, urmată, din punct de vedere numeric, de cei germani. Însă nici prezenţa românilor nu a trecut neobservată, dat fiind faptul că, din cei peste şaizeci de participanţi la lucrările Congresului, zece au fost români, reprezentând centre universitare din ţară şi din străinătate: Emma Tămâianu‐Morita (Akita), Eugenia Bojoga (Cluj), Oana Boc (Cluj), Dina Gabriela Vâlcu (Cluj), Cornel Vâlcu (Cluj), Jozseph Marius Nagy (Tours), Cristian Bota (Geneva), Adriana-Maria Robu (Iaşi), Delia Cristea (Sevilla), Cristinel Munteanu (Piteşti). A fost regretată absenţa celor mai de seamă reprezentanţi români ai integralismului coşerian: profesorul Mircea Borcilă, director al Centrului de Studii Integraliste din Cluj, care a organizat ediţia precedentă a congresului la Cluj în 2009, precum şi profesorul Eugen Munteanu, traducător al unor lucrări ale marelui lingvist, şi, de asemenea, organizator al Colocviului aniversar „Eugeniu Coşeriu” de la Iaşi şi Bălţi din vara acestui an.
Pe parcursul desfăşurării congresului, a fost deschisă o expoziţie cu vânzare de carte iniţiată de Editura Ibero-Americana, care a pus la dispoziţia celor interesaţi cărţi mai mult sau mai puţin recente din domeniul lingvisticii şi, mai ales, ediţii în limba spaniolă ale operelor lui Eugeniu Coşeriu şi lucrări ale discipolilor şi cercetătorilor care continuă doctrina lingvistică a savantului. Încheierea lucrărilor acestui congres de succes (din variate puncte de vedere, începând de la satisfacţiile de natură ştiinţifică, până la confortul şi buna dispoziţie care l-au dominat) a avut loc într-un cadru festiv, marcat de prelegerile reputaţilor profesori Ana Agud, Johannes Kabatek, Jörn Albrecht şi Harald Weydt, care au vorbit de necesitatea de a fructifica la maximum teoria marelui lingvist, dată fiind fundamentarea principiilor acesteia, de care tendinţele actuale din sfera cercetării limbajului au mare nevoie. Johannes Kabatek a pus accent pe faptul că cercetările de natură psiholingvistică şi neurobiologică, tributare orientărilor empiriste actuale, pot fi ajutate de aparatul conceptual coşerian sau chiar pot fi scoase, astfel, din impas.
A urmat nelipsita discuţie pe marginea organizării congresului următor. Participanţii au acceptat cu entuziasm propunerea profesorului Vicenzo Orioles, de la Universitatea din Udine (Italia), de a găzdui lucrările Congresului „Eugenio Coseriu” care va avea loc peste doi ani. Întâlnirea memorabilă a coşerienilor adunaţi la congres s-a sfârşit cu o masă festivă oferită de organizatori la un elegant restaurant tradiţional de pe malul mării. Atât la încheierea lucrărilor, cât şi la masa de despărţire i-au fost aduse mulţumiri profesorului Jesús Martínez del Castillo, cel care a organizat cu multă dăruire, entuziasm şi exigenţă ştiinţifică un congres de neuitat, în care bucuria reîntâlnirii marilor lingvişti coşerieni, precum şi dorinţa de cunoaştere a celor mai tineri cercetători au fost constante pe tot parcursul evenimentului.
 
 
* Onorabilul titlu de Don i-a fost conferit lui Coşeriu de însuşi regele Spaniei, Juan Carlos.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog