Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂȚII ROMÂNEȘTI

PRECURSORII DESPRE UNIRE

ECOURI, REFLECȚII

SUFLET DE VEGHE

ÎNSEMNE IDENTITARE

LA ACADEMIA ROMÂNĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

POESIS

CRITICĂ, ESEU

SINTEZE

ANIVERSĂRI. MIRCEA COLOȘENCO – 80

DESTINE

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

DATINI ȘI OBICEIURI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

EVENIMENT

Alexandru Scarlat Sturdza omagiat în Sala Senatului a U.S.M.

Vasile GAVRILAN

Alte articole de
Vasile GAVRILAN
Revista Limba Română
Nr. 11-12, anul XXI, 2011

Pentru tipar

Pe 10-11 octombrie curent, în Sala Senatului a U.S.M., a avut loc un Colocviu ştiinţific cu genericul „Alexandru Scarlat Sturdza”, în cadrul căruia a fost evocată figura istorică a ilustrului om de stat şi de cultură de origine română. Evenimentul a fost posibil graţie colaborării Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău cu Universitatea de Stat din Moldova. Trei distinşi invitaţi, conferenţiari cu renume, au onorat întrunirea cu prezenţa şi luările lor de cuvânt: Theodor Paleologu (om de cultură şi om politic, fost ministru al Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, fost ambasador al României în Regatul Danemarcei şi în Islanda, Andrei Pippidi (istoric, membru fondator al Societăţii Academice din România, specialist în istoria Sud-Estului european în sec. XV-XIX, istoria românilor în Evul Mediu, istoria culturală şi politică a României, istoria relaţiilor între Sud-Est şi Occident) şi Stella Ghervas (originară din Basarabia, directoare de studii la „Institut d’Etudes Avancées” din Paris şi la „Maison des Sciences de l’Homme”, distinsă în 2009 cu „Premiul Guizot” al Academiei Franceze pentru volumul „Réinventer la tradition. Alexandre Stourdza et l’Europe de la Sainte-Alliance”, în 2010 cu premiul Academiei Române „Alexandru D. Xenopol” pentru aceeaşi lucrare şi cu Diploma de Merit a Academiei de Ştiinţe a Moldovei).
Printre ceilalţi participanţi de marcă ai colocviului s-au numărat Excelenţa Sa domnul Marius Lazurca, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Republica Moldova, directorul Institutului Cultural Român din Chişinău, domnul Petre Guran, prof. dr. hab. Gheorghe Postică, viceministru al Ministerului Culturii al Republicii Moldova. Cu acelaşi prilej dr. Petre Guran a anunţat câştigătorii burselor „Alexandru S. Sturdza”, program iniţiat şi finanţat integral de ICR Chişinău, a căror valoare pentru anul universitar 2011-2012 este de 42.000 USD.
Alexandru Sturdza, născut la 18 noiembrie 1791, la Iaşi (fiul lui Scarlat Sturdza, vornic şi vistiernic al Moldovei, întâiul guvernator al Basarabiei, ocupată de Imperiul Ţarist în 1812), este o figură istorică cvasinecunoscută, în pofida activităţii sale politice de o importanţă deosebită pentru Europa sec. XIX, dar şi a moştenirii culturale din domeniul teologiei, filozofiei, istoriei sau literaturii. Dezrădăcinat de timpuriu de glia strămoşească şi stabilit în 1792 împreună cu familia în Rusia, ca epopee a destinului, dar şi complexitate a personalităţii, Alexandru S. Sturdza poate fi comparat cu distinse figuri ale panteonului românesc din acea epocă, Petru Movilă, Nicolae Milescu Spătarul sau chiar Dimitrie Cantemir, pe care a ştiut să-l preţuiască şi care l-a inspirat în activitatea sa cărturărească de apoi. A fost „consilier de taină” şi a slujit ţarul ca ataşat al Ministerului de Interne timp de 22 de ani, până în 1830. A îndeplinit misiuni diplomatice în Franţa, Austria, Prusia şi în alte ţări. A participat la Congresul de la Viena, l-a cunoscut pe scriitorul, filozoful şi diplomatul Joseph de Maistre, a inspirat Regulamentele Organice ale Principatelor dunărene şi a militat pentru cauza independenţei Greciei. Alexandru S. Sturdza a fost şi un poliglot, vorbind franceza, germana, greaca nouă şi veche, latina, rusa, italiana şi româna, fiind moldovean după tată şi grec fanariot după mamă. Genealogia româno-greacă, apartenenţa la mai multe culturi europene, activitatea sa diplomatică şi legătura cu personalităţi marcante ale epocii, precum şi interesul său pentru cultură îl consacră pe Alexandru Scarlat Sturdza ca fiind un homo europaeus,înainte ca vreo entitate etnică să şi-l adjudece, idee care l-a determinat pe Andrei Pippidi să constate în comunicarea Domniei Sale: „Întâlnirea noastră de astăzi îmi dă prilejul de a relua discuţia cu privire la caracterul naţional ambiguu al acestei figuri istorice pe care o revendică, cu egală îndreptăţire, cultura rusă şi cea greacă, dar dacă se ia originea sa, i s-ar justifica recuperarea ca român, fără a uita că limba în care a scris de cele mai multe ori a fost franceza. (...) În realitate Sturdza a fost un reprezentant al acelei Europe fără frontiere căreia, tocmai sub ochii lui, Congresul de la Viena a trebuit să-i constate sfârşitul”.
În prima zi a colocviului au mai luat cuvântul: dl Iurie Colesnic, A. S. Sturdza – portret interior, autor Filip Wighel; Andrei Cuşco, Conservatorism, misticism şi utopie: Contextul ideologic al proiectului Sfintei Alianţe; Maria Pilchin, Alexandru Scarlat Sturdza: traducător de spaţii culturale; Lidia Troianowski, Educaţia – imperativ de valoare în opera lui A. S. Sturdza; Ana Pascaru, Laicul şi confesionalul în creaţia lui A. S. Sturdza; Monica Grama, Actualitatea şi importanţa operei lui Alexandru Sturdza pentru elaborarea cadrului conceptual în abordarea fenomenului sectelor. În a doua sesiune de comunicări au participat: Stella Ghervas, Legăturile epistolare ale lui Alexandru Sturdza; Igor Şarov, Personalitatea lui Alexandru S. Sturdza în istoriografia rusă din secolul al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea; Igor Caşu, De la identitatea tradiţională la cea modernă: rolul religiei şi limbii în secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea în Basarabia; Alexandru Bantoş, O scriere documentară necesară. Note despre romanul istoric Soarta unui emigrant: A.S. Sturdza de Emil Vrabie”; Nicolae Fuştei, Un scriitor creştin – Alexandru S. Sturdza; Virgil Pâslariuc, Reţelele de influenţă în politicile imperiale ruseşti din Basarabia: Pavel Ciceagov şi Sturdzeştii.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog