Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

EVENIMENT

Cititorul, cartea, scriitorul

Elena BUTUCEL

Alte articole de
Elena BUTUCEL
Revista Limba Română
Nr. 5-6, anul XXII, 2012

Pentru tipar

Miercuri, 14 martie 2012, la Biblioteca „Ovidius” din Chişinău a avut loc o întâlnire a doamnei Ana Bantoş, conferenţiar doctor habilitat în filologie, critic şi istoric literar, colaboratoare la Dicţionarul General al Literaturii Române, Academia Română, cu profesorii de literatură, cu elevii de la Liceul „Mihai Viteazul”, cu studenţii de la Colegiul de Construcţie din capitală ş.a. Având genericul „Ana Bantoş, o prezenţă activă în viaţa literară”, manifestarea a demarat cu prezentarea, de către Doina Barbăroşie, studentă la Colegiul de Construcţie, a unui eseu despre critica literară a invitatei. Apoi protagonista evenimentului a ţinut o conferinţă despre literatura română a secolului al XX-lea, accentuând fenomenele literare mai importante de pe ambele maluri ale Prutului: corelaţia tradiţionalism – modernism, în perioada interbelică, îmbinarea criteriului etic cu cel estetic, în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial, ideologizarea şi ieşirea literaturii de sub imperiul politicului, meritul scriitorilor în perpetuarea valorilor culturale şi spirituale, precum şi importanţa acordată, în peisajul pruto-nistrean, promovării limbii române. Vorbitoarea a caracterizat amplu câteva etape (perioade) literare: anii interbelici, marcaţi de o efervescenţă creatoare, în proză afirmându-se plenar şi impunând noi tehnici narative L. Rebreanu, H. Papadat-Bengescu, C. Petrescu, A. Holban, poezia română fiind înălţată pe culmi neîntrecute de către T. Arghezi, I. Barbu, G. Bacovia şi L. Blaga, iar filozofia atingând parametri şi dimensiuni europene prin M. Eliade, C. Noica, E. Cioran. Cercetătoarea a menţionat că în stânga Prutului atmosfera culturală era revigorată de apariţia mai multor reviste literare, evidenţiindu-se „Viaţa Basarabiei”, prin care s-au impus personalităţi precum Pan Halippa, N. Costenco ş.a. Destinul dramatic al publicaţiei, ţinută la index timp de jumătate de secol, soarta colaboratorilor ei, precum şi a mai multor scriitori şi intelectuali basarabeni au influenţat negativ procesul literar de la Est de Prut. În primii ani postbelici, foarte ideologizaţi, aflaţi sub dominaţia proletcultismului, literatura stagnează, subminându-i-se menirea ei dintotdeauna, ulterior însă, prin generaţia şaizecistă, îşi restabileşte echilibrul necesar prin N. Stănescu, M. Sorescu, A. Blandiana, I. Alexandru, M. Preda, N. Breban, L. Fulga – generaţie din România căreia în Basarabia îi corespunde pleiada lui Gr. Vieru, I. Druţă, S. Vangheli, L. Damian, I. Vatamanu, V. Teleucă, D. Matcovschi, A. Codru, M. I. Cibotaru, V. Beşleagă, V. Vasilache, N. Esinencu, S. Saka, Gh. Vodă. Aceştia vor fi urmaţi de şaptezecişti (N. Dabija, L. Lari, V. Romanciuc, L. Butnaru, A. Suceveanu, I. Hadârcă, N. Josu, V. Grosu, V. Zbârciog, S. Belicov,), optzecişti (Em. Galaicu-Păun, N. Popa, Th. Chiriac, I. Nechit, N. Leahu), de nouăzecişti şi douămiişti (V. Gârneţ, V. Ciobanu, Nicoleta Esinencu, M. Vakulovski, C. Cheianu, M. Şleahtiţchi, Iu. Ciocan) – marcând peisajul literar aflat în perpetuă schimbare. Vectorul postmodernist basarabean a fost ilustrat prin evoluţia spectaculoasă a scriitorului Ştefan Baştovoi, după hirotonisire – părintele Savatie, din perspectiva „evadării din clişeu”, atât din clişeul postmodernist, cât şi din cel al ortodoxiei afectate, în totalitarism, de limbajul de lemn. Literatura română din Basarabia, a subliniat protagonista întâlnirii, va fi reflectată mai amplu în noua ediţie a Dicţionarului General al Literaturii Române, aflată în curs de elaborare sub conducerea academicianului Eugen Simion, directorul Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”.
Dialogul dintre dna Ana Bantoş şi participanţii la manifestare a scos în evidenţă necesitatea unor astfel de întâlniri menite să completeze cunoştinţele elevilor din ultimele clase liceale, precum şi a studenţilor despre literatura română, în general, şi despre cea din Basarabia, în particular, şi să stimuleze eliminarea lacunelor prin punerea în circuit a valorilor literare din întreg spaţiul cultural românesc.
În final doamna Ana Bantoş a oferit exemplare din recenta sa carte Deschidere spre universalism. Literatura română din Basarabia postbelică bibliotecilor liceelor şi gimnaziilor reprezentate de elevii şi profesorii participanţi la întrunire.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog