Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

COŞERIANA

Evocare

Angela FURTUNĂ

Alte articole de
Angela FURTUNĂ
Revista Limba Română
Nr. 10, anul XVI, 2006

Pentru tipar

Pe Eugeniu Coşeriu l-am întâlnit pentru ultima oară în ziua de 20 octombrie 2001, la Suceava, când mi-a acordat un extraordinar interviu*, din care am publicat, ulterior, în acelaşi an, un prim fragment într-o revistă literară judeţeană, unde textul a fost acceptat cu greu şi plasat marginal, iar pentru impunerea lui a fost nevoie să fac demersuri obositoare, lovindu-mă de opoziţia îndârjită a unor gloriole literare locale. În acea toamnă frumoasă, la Universitatea „Ştefan cel Mare” de la Suceava, Anul European al Limbilor se încheia, cred, prin ediţia a VI-a a Colocviului Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului, al cărui mentor domnul Eugeniu Coşeriu devenise încă de la debutul manifestării, iniţiată de regretatul profesor Mihail Iordache pe la începutul anilor ’90. Înscriindu-şi traiectoria internaţională pe creasta valului de „răsturnare lingvistică”, produs prin deschiderea spre postmodernitate a integralismului lingvistic, colocviul de la Suceava devine, de la an la an, o prestigioasă instituţie a integrării noastre europene, ca şi o avanscenă a celor mai coerente politici lingvistice, fundamentale pentru această parte a Europei. În acele zile, am celebrat din nou diversitatea lingvistică europeană, încurajarea studiului limbilor străine, dezvoltarea şi aprofundarea competenţelor şi a performanţelor lingvistice, în prezenţa unui auditoriu internaţional de elită, alături, între alţii, de prof. Jean-Claude Coquet, directorul Centrului Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Franţa (participant la aventura structuralistă, fenomenolog şi filozof marcant al limbajului), şi Paul Elie Levy, directorul Centrului Cultural Francez din Iaşi. Nu în ultimul rând, ca amfitrioană şi organizatoare excelentă a întâlnirilor din jurul eminentului om de cultură Eugeniu Coşeriu, s-a remarcat, şi în acele împrejurări, o personalitate de excepţie a lumii lingvistice şi a francofoniei, prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu. La acea ediţie a Colocviului Internaţional, Eugeniu Coşeriu a acordat o binevenită atenţie noului spaţiu european al cercetării, conturat prin problematica reperată de specialiştii din România, Ucraina şi Republica Moldova. Cu acea ocazie, a fost înfiinţată Asociaţia Internaţională pentru Ocrotirea Limbilor (AIOL), al cărei preşedinte de onoare a fost ales domnul Eugeniu Coşeriu. Un loc aparte în cadrul lucrărilor colocviului l-a ocupat secţiunea lingvisticii integraliste coşeriene în care, sub patronajul savantului Eugeniu Coşeriu şi a prof. univ. dr. Mircea Borcilă, au fost descrise cele mai noi aspecte din cercetarea de specialitate desfăşurată în cadrul Centrului de Lingvistică Integralistă de la Cluj, primul şi cel mai important din România ultimilor ani, căruia i se alăturaseră şi nucleele de cercetători de la Iaşi, Sibiu, Timişoara, Suceava.
În cadrul acestei secţiuni coşeriene, duminică, 21 octombrie, la ora 16, academicianul prof. univ. dr. Anatol Ciobanu de la Universitatea de Stat din Chişinău a propus ca „având în vedere valoarea incontestabilă a personalităţii şi operei coşeriene (care numără peste 350 de titluri de lucrări publicate) şi recunoaşterea internaţională largă de care se bucură (peste 40 de universităţi i-au acordat titlul de Doctor Honoris Causa), savantul Eugeniu Coşeriu să fie nominalizat pentru Premiul Nobel”.
...Pe 7 septembrie 2006 s-au împlinit patru ani de când Eugeniu Coşeriu ne-a părăsit, după ce, prin întreaga sa operă, a întemeiat o nouă planetă pentru cercetarea lingvistică mondială, guvernată de „saber linguistico”, concept care, coroborat cu contribuţiile lui Noam Chomsky, celălalt titan al secolului lingvistic trecut, a revoluţionat filozofia limbajului şi filozofia culturii.
 
 
* Prin bunăvoinţa autoarei, republicăm interviul în numărul de faţă al revistei Limba Română.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog