Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

CONSTANTIN CIOPRAGA – 90

Demnitatea unui spirit clasic

Alte articole de Revista Limba Română
Nr. 7-9, anul XVI, 2006

Pentru tipar

Academicianul Constantin Ciopraga, critic şi istoric literar, scriitor, remarcabil om de ştiinţă şi cultură, a împlinit 90 de ani. Cu acest prilej, revista Limba Română i-a adresat distinsului profesor de la Iaşi un mesaj:
 
Mult stimate domnule profesor Constantin CIOPRAGA,
Se spune, pe bună dreptate, că faptele constituie măsura destinului unui om. Dumneavoastră veniţi către această venerabilă vârstă cu un palmares impunător şi de mare valoare ştiinţifică: zeci de cărţi, sute de studii şi articole, care vădesc o gândire critică excepţională şi o atitudine academică exemplară, făcând dovada unui veritabil spirit clasic.
Ştiinţa literară românească de azi nu poate fi evaluată la justa valoare fără volumele Domniei Voastre despre Calistrat Hogaş, George Topârceanu, Mihail Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, dar – întâi de toate– fără lucrarea de referinţă Personalitatea literaturii române.
Oamenii care Vă cunosc, domnule profesor, ştiu că destinul Dumneavoastră a fost marcat de multe experienţe dramatice.
Cu atât mai credibilă şi mai impresionantă este dragostea şi înţelepciunea cu care aţi educat şi aţi îndrumat pe calea adevărului şi a probităţii profesionale sute de tineri intelectuali, inclusiv din înstrăinata Basarabie, astăzi valoroşi oameni de ştiinţă care îşi asumă cu responsabilitate – graţie sugestiilor senioriale şi susţinerii Dumneavoastră – obligaţia de a contribui la o mai bună cunoaştere şi creştere a „personalităţii literaturii române”.
Onorate domnule academician, nu vom uita niciodată că într-un moment de grea cumpănă, de răscruce pentru soarta revistei Limba Română– ne referim la anul 1994, dar, iubite profesor, cu regret, nici acum, în 2006, Limba Română nu este ocolită de grele încercări – aţi fost unul dintre cei care, înţelegând profund rolul revistei în reafirmarea identităţii româneşti a basarabenilor, ne-aţi oferit un sprijin real, demn de numele adevăraţilor patrioţi şi ale marilor oameni de cultură.
Faptul că revista mai există se datorează şi autorităţii Dumneavoastră.
Stimate domnule academician, aţi demonstrat, de-a lungul întregii vieţi– repetăm cu emoţie –, că măsura destinului împlinit şi a demnităţii umane o constituie sacrificiul în numele unui demers constructiv, durabil, şi credinţa nestrămutată în valorile definitorii ale spiritualităţii naţionale.
Vă mulţumim că sunteţi!
Vă dorim, la ceas aniversar, sănătate, acelaşi spirit tânăr şi multă inspiraţie!
Să Vă bucuraţi de preţuirea celor dragi şi să aveţi recunoştinţa urmaşilor!
La mulţi ani!
 
25.07.06
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog