Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂȚII ROMÂNEȘTI

PRECURSORII DESPRE UNIRE

ECOURI, REFLECȚII

SUFLET DE VEGHE

ÎNSEMNE IDENTITARE

LA ACADEMIA ROMÂNĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

POESIS

CRITICĂ, ESEU

SINTEZE

ANIVERSĂRI. MIRCEA COLOȘENCO – 80

DESTINE

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

DATINI ȘI OBICEIURI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ANTROPOLOGIE

Reputatul antropolog Jean Cuisenier omagiat la Bucureşti

Ana GRAUR

Alte articole de
Ana GRAUR
Revista Limba Română
Nr. 11, anul XV, 2005

Pentru tipar

La 14 octombrie 2005, în Sala Senatului Universităţii din Bucureşti, a avut loc festivitatea de acordare a titlului de Doctor honoris causa profesorului Jean Cuisenier, antropolog francez cu renume mondial. Născut în 1927 la Paris, Jean Cuisenier şi-a făcut studiile în filozofie la Sorbona. În prezent este director la CNRS (Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice).
În alocuţiunea rostită cu acest prilej, cunoscutul om de ştiinţă şi-a exprimat gratitudinea faţă de universitarii bucureşteni, care i-au conferit înalta distincţie. Relatând într-un emoţionant discurs experienţa de cercetare consumată în România, savantul francez a opinat asupra necesităţii de a valorifica permanent cultura populară. Ghidat în investigaţiile întreprinse în Maramureş, Oltenia şi Bucovina (1971, 1979, 1991) de către regretatul Mihai Pop, Jean Cuisenier a realizat importante lucrări în domeniu menite să familiarizeze cititorul de limbă franceză cu aspecte ale culturii populare româneşti: Le Feu Vivant: la parenté et ses rituels dans les Carpates, P.U.F., 1994, şi Mémoire des Carpathes, la Roumanie millénaire, un regard intérieur, Plon, 2000 (volum tradus şi în limba română: Memoria Carpaţilor, România milenara: o privire interioara, Cluj, Echinox, 2002), dar şi o serie de articole publicate în culegeri sau reviste. Cunoaşterea profundă a culturii tradiţionale, importanţa pe care o are aceasta în devenirea unei naţiuni şi perpetuarea valorilor general-umane proprii fiecărui popor sunt, după părerea savantului omagiat, pilonii care ne vor sprijini identitatea şi originalitatea în complicatele procese de globalizare şi integrare europeană.
Jean Cuisenier conduce revista trimestrială Ethnologie francaise, fondată de Domnia sa la 1973. Prestigioasa publicaţie a dedicat mai multe ediţii ţărilor europene, numărul 3 din 1995 însumând studii despre cultura populară din România. (Detalii despre activitatea profesorului oferă site-ul de: http://jean.cuisenier.online.fr)
Omagierea distinsului savant a avut loc în cadrul Colocviului Internaţional Des études folkloriques à l’anthropologie dans les pays de l’Europe centrale et orientale: analyses réflexives et état des lieux, organizat cu concursul Şcolii doctorale în ştiinţe sociale pentru Europa centrală şi orientală, Agenţiei Universitare Francofone, Universităţii Victor Segalen Bordeaux 2, Consiliilor Regionale Culturale ale Ambasadelor franceze din Polonia, Bulgaria şi Republica Moldova.
În context, profesorul Jean Cuisenier a susţinut conferinţa cu tema: L’ecriture des sciences sociales, avant et apres la levee du rideau de fer (Scriitura în ştiinţele sociale înainte şi după ridicarea cortinei de fer). Reflecţiile antropologului francez asupra modului de expunere a materialului privind ştiinţele sociale, a genurilor literare practicate de către autori în trecut şi astăzi se bazează pe analiza unor variate izvoare informative: corespondenţa între ambasade, raportul de expediţie şi, în special, jurnalul de teren, acesta din urmă fiind frecvent practicat de către antropologii din Occident în anii 1945-1990.
Cunoscător al culturilor mai multor popoare europene, Jean Cuisenier, şi în textul pe care îl propunem atenţiei cititorului, cu îngăduinţa autorului, confirmă individualitatea cercetătorului, maniera proprie de exprimare şi, în special, responsabilitatea pentru cuvântul scris ce poate căpăta o formă perfectă numai în limba maternă.


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog