Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ACTUALITATEA CLASICILOR

Mihail Sadoveanu şi Iaşii la 1925

Liviu PAPUC

Alte articole de
Liviu PAPUC
Revista Limba Română
Nr. 10, anul XV, 2005

Pentru tipar

Într-un an care nu anunţa nimic deosebit şi care nici nu ştim să fi rămas cu ceva aparte în mentalul colectiv, Iaşii au îmbrăcat, timp de două zile, haine de sărbătoare, în preziua prăznuirii Eroilor, un masiv desant de basarabeni a venit să se împărtăşească la faţa locului din spiritul, cultura şi istoria Moldovei, de care fuseseră rupţi peste o sută de ani. În ziua de joi, 28 mai 1925, ajunge în gara Iaşi un tren alcătuit din 48 de vagoane, „toate împodobite cu drapele naţionale, în fiece vagon o placardă arată comuna basarabeană care participa la această vizită”, în care îşi aveau locul peste 1500 (după alte gazete – 2000) de „doamne, domni, eleve, elevi, învăţători şi săteni din ţinuturile Soroca, Hotin, Orhei, Tighina şi Bălţi”. Printre aceştia, doi bătrâni, unul de 130 de ani, celălalt de 122, se alăturau octogenarului preot localnic C. Ştiubei.
După primirea festivă de pe peronul gării (generalul Zadic, comandantul Corpului IV Armată, primarul C. Toma, prefectul de poliţie col. Ionescu, inspectorul şcolar Popea, corul Ateneului Popular din Tătăraşi), următorul popas a avut loc la Mitropolie, unde s-a oficiat un Tedeum. Găzduirea şi masa au avut loc la Regimentul 13 Infanterie.
A doua zi, când urma să aibă loc prăznuirea Eroilor, după serviciul divin de la Mitropolie, întreg cortegiul s-a îndreptat spre Cimitirul Eternitatea, parcurgând străzile Ştefan cel Mare, Cuza Vodă, Tg. Cucului şi Eternitate. La parcelele „Mormintele Eroilor” s-a oficiat un serviciu divin de către un sobor de peste 30 de preoţi, s-au ţinut cuvântări, apoi lumea s-a îndreptat către biserica Sfinţii Voievozi Roşea, unde era pregătită o masă („Douăzeci de neveste, în răstimp de două zile, abia au prididit învelitul a peste 20.000 de sarmale. Mieii jertfiţi pentru acest praznic ar fi înjghebat tăria unui fruntaş gospodar. Moldovenii au făcut cunoştinţă cu vinurile podgoriilor noastre, de a căror faimă auzise din bătrâni”). Alte cuvântări (printre care prefectul Petru Fântânaru, mai puţin cunoscut ca autor de epigrame, chiar şi în volum, sub pseudonimul Vladimir), după care, seara, a avut loc un banchet la Primărie şi, la Teatrul Naţional, „o minunată producţie artistică a tuturor satelor basarabene”.
A treia zi, sâmbătă, a fost dedicată vizitei la Universitate şi la principalele monumente istorice.
Evenimentul acesta îndrăznim să spunem că se înscria într-o acţiune mai largă, cel puţin pe zona Moldovei, de integrare a populaţiilor din provinciile (oarecum) recent revenite la matcă în ansamblul vieţii sociale româneşti. Ne îndrituieşte la această concluzie o altă „expediţie”, din 1921, de data aceasta a „peste o mie de intelectuali şi ţărani din oraşul şi judeţul Iaşi”, care s-au dus la Putna „pentru a se închina la mormântul lui Ştefan cel Mare şi Simt”. „Delegaţia”, sub conducerea pomenitului C. Ifrim, preşedintele societăţii culturale „Ateneul Popular din Iaşi”, a sosit în gara Putna vineri 15 iulie 1921, întâmpinată de ţărani, intelectuali, preoţi, muzici militare. După parastasul oficiat de egumenul Voiuţchi şi preoţii prezenţi, la care răspunsurile le-a dat Corul mitropolitan din Iaşi, s-au ţinut calde cuvântări de către părintele I. Ţincoca din Iaşi, prof. univ. D. Marmeliuc din Cernăuţi, prefectul de Iaşi Pogonat, studentul D. Vermeşanu şi prof. Stambuliu. Programul artistic din faţa mănăstirii a fost susţinut de Corul mitropolitan şi de cel al „Ateneului Popular”, precum şi o recitare de către artistul N. Profir de la Teatrul Naţional din Iaşi. Programul s-a repetat la Rădăuţi, pe drumul de întoarcere, unde ţine un discurs şi prof. Gh. Ghibănescu, cel ce mai străbătuse acele locuri (vezi Gh. Ghibănescu, O excursie în Bucovina, în ziarul Opinia din Iaşi, 1912, reluată în vol. Bucovina în reportaje de epocă, antologie de Doina şi Liviu Papuc, Iaşi, Alfa, 2000, p. 61-97). (Informaţiile sunt preluate din ziarul Ora al lui Pamfil Şeicaru, Bucureşti, An. I, nr. 88 şi 94, din 21 şi 28 iulie 1921.)
Revenind la evenimentul de la Iaşi, acesta a prilejuit şi apariţia unei gazete, număr unic, datat 28 mai 1925 – Iaşii, foaie închinată oaspeţilor moldoveni de peste Prut, cu prilejul venirii lor în capitala Moldovei, în afara programului şi traseelor parcurse de vizitatori, în cele 24 de pagini nenumerotate îşi află locul mai multe ilustraţii şi intervenţii ocazionate de eveniment: primarul C. Toma, Mihail Sadoveanu, studentul basarabean Vasile Longhinescu, profesorul universitar I. Simionescu („Duşmanii ne pândesc din toate părţile. Ei vă îmbie cu tot soiul de momeli ca să v-atragă iarăşi în lanţurile robiei. Nu se dau în lături de la nici un mijloc ca să ne ţie străini unii de alţii. Vă şoptesc câte şi mai câte pe sama noastră celor de dincoace de Prut. Le slujesc drept coadă de topor chiar şi dintr-ai noştri, înstrăinaţi. Le-aţi răspuns cum se cuvenea, venind spre noi, după cum până acuma mulţi dintre noi, cu inima curată, s-au dus la voi”), C.N. Ifrim, preşedintele Ateneului Popular – Tătăraşi, Inspector general al Fundaţiei „Princepele Carol”, telegrama ministrului G.G. Mârzescu, fragmente din cuvântările P.S.S. Arhiereul Grigorie Leu Botoşăneanu – vicarul Mitropoliei, colonel Manolache, prim comisar regal, prof. P. Bogdan, pr. Gala Galaction, în numele Fundaţiei „Carol”. Preluăm în continuare cuvintele de suflet ale lui Mihail Sadoveanu, bun cunoscător al Basarabiei până în cele mai îndepărtate olaturi.
 
 
Text şi poze din Dacia Literară, mai 2005


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog