Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ANIVERSĂRI

Theodor Codreanu – un om al căutărilor

Alte articole de Revista Limba Română
Nr. 5-9, anul XV, 2005

Pentru tipar

Theodor Codreanu, cunoscut şi apreciat critic şi istoric literar, membru al colegiului de redacţie al publicaţiei noastre, a împlinit 60 de ani. Cu acest prilej revista Limba Română i-a adresat distinsului cărturar de la Huşi un mesaj:
 
Mult stimate domnule profesor Theodor Codreanu,
Cărţile pe care le-aţi scris până în prezent dovedesc că aţi fost, întotdeauna, un om al căutărilor. Ajuns la o vârstă numită, în mod tradiţional, „a împlinirilor”, o vârstă care justifică – de cele mai deseori – popasul şi scrutarea retrospectivă a propriului efort cognitiv şi creator, Dumneavoastră continuaţi să căutaţi, neabătut, adevărul: adevărul despre sacrificarea şi martirajul lui Eminescu, adevărul despre Bacovia şi Caragiale, adevărul despre „Duminica Mare a lui Grigore Vieru”, dar, mai durut decât toate – adevărul despre drama istorică şi despre sfâşierea „din interior” a Basarabiei.
Ar fi necuviincios să Vă întrebăm dacă aţi găsit şi care sunt, în definitiv, aceste adevăruri, or – răspunsul la întrebare se află în ceea ce faceţi, cu onestitate, cu talent şi dăruire, pentru literatura română, dar şi pentru renaşterea naţională a basarabenilor şi a întregului neam românesc.
Ne amintim că de la Podul de Flori până la „podul” unificării întregii naţiuni nu era decât un pas, unul pe care trebuiau să-l facă – după cum afirmaţi pe bună dreptate în cartea Basarabia sau drama sfâşierii – politicienii de atunci. Dar n-a fost să fie – ei nu l-au făcut!
Întru împlinirea imperativului legitim al unităţii naţionale, intelectualii sunt chemaţi să slujească continuu şi cu credinţă în altarul Ţării.
Stimate domnule profesor, sunteţi unul dintre aceştia, iar la ora actuală – şi cel mai apropiat de durerile şi năzuinţele înstrăinatei Basarabii.
Aţi editat recent un volum intitulat Mitul Eminescu. Este instructivă conştiinţa Dumneavoastră că – alături de valoarea estetică a poeziei eminesciene – „Mitul Eminescu” este şi el un produs cultural, în cel mai profund sens al cuvântului, unul care „lucrează”, asemeni arheului, în adâncul fiinţei noastre, în miezul matricei întregii spiritualităţi româneşti. Într-o epocă a relativizărilor şi de-mitizării, ideea aceasta se cuvine a fi însuşită în toată temeinicia ei, căci nimeni nu ne-a dorit mai mult decât Eminescu... „un mare viitor”!
Afirmaţi undeva că „naţiunile puternice nu-şi vorbesc şi nu-şi tămâiază naţionalismul, ci şi-l făuresc la modul pragmatic”. Este un gând pe care îl transpuneţi în fapt prin ceea ce scrieţi şi cum scrieţi, curajul de a spune lucrurilor pe nume, clarviziunea, dreapta interpretare a faptelor şi dorinţa de a fi auzit făcând, din Theodor Codreanu, un intelectual de care avem cu toţii nevoie, dar mai cu seamă noi – cei din actualul Chişinău.
De ziua naşterii, Vă dorim multă sănătate şi tărie în credinţa că pe acest pământ numai unul adevărul va izbândi.
La mulţi ani!


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog