Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

GRIGORE VIERU – 70

Poetul care a făcut mult bine Limbii Române

Alte articole de Revista Limba Română
Nr. 1-3, anul XV, 2005

Pentru tipar

Iubite maestre Grigore Vieru,
 
Poezia Dumneavoastră e ca apa vie a izvoarelor dătătoare de viaţă. Venind din munţii latiniei, fiind împletite cu dorul de vatra părintească de pe margine de Prut, cu dorul de Măicuţă, de cetini, de copilărie, de Eminescu, de limba română, aceste izvoare statornicesc valoarea autentică a demnităţii noastre. În poezia Dumneavoastră curajul converteşte esteticul în etic, în această convertire constând chiar sentimentul pe care îl emană dimensiunea tragică a acestei margini de românitate, dimensiune pe care o surprindeţi în profunzime. Apropierea dintre dragostea de mamă şi dragostea de patrie, la fel ca şi apropierea până la identificare dintre destinul poetului şi cel al ostaşului vorbesc despre felul cum înţelegeţi situarea poetului în lume.
O dată câştigată, bătălia împotriva înstrăinării favorizează deschiderea către valorile universale, dramatismul şi tragismul constituind acea forţă care-i inspiră poetului cântecul. Iar cântecul vine, prin vocea geniului popular, din profunzimea simţirii omeneşti. E un adevăr de care aţi ţinut seama întotdeauna. Aplecat cu pietate asupra tezaurului folcloric al românilor, ne învăţaţi a citi melodia doinelor şi a baladelor în care se ascunde spiritul de creaţie al întregului neam.
Un aforism al Dumneavoastră sună astfel: Nu trebuie să ai neapărat o inimă vitează – e suficient să faci bine Limbii Române. Prin creaţia Dumneavoastră, prin luările de atitudine sunteţi poetul care, de-a lungul anilor, a făcut mult bine Limbii Române. Colegiul de redacţie al revistei Limba Română şi Consiliul director al Casei ce poartă cu onoare acelaşi nume Vă mulţumeşte pentru tot ce aţi făcut întru dăinuirea graiului matern şi vă urează să aveţi vigoarea Limbii Române.
Vă dorim tinereţe fără bătrâneţe!
Să ne trăiţi la mulţi ani şi toţi fericiţi!
 
14 februarie 2005


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog