Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

REVISTA PRESEI CULTURALE

Viaţa Românească. Convorbiri literare. Contrafort. Curierul românesc. Idei în dialog. Cuvântul

Alte articole de Revista Limba Română
Nr. 9-10, anul XIV, 2004

Pentru tipar

Viaţa Românească, nr. 8-9/2004 se deschide cu editorialul Cultura politico-istorică şi umanitatea prezentului, semnat de redactorul-şef Caius Traian Dragomir. Ideea lui esenţială este că Vorbim despre pace şi trăim sub presiunea unei culturi a războiului. Urmează poemul Figuranţii de Ion Mircea, un poem „încoronat” de versul au fost lucruri pe care Einstein nu le-a văzut. Un interviu cu Mihai Şora în care este evocată, încă o dată, personalitatea contradictorie a profesorului Nae Ionescu. Excepţional poemul lui Constantin Abăluţă Pietrele şi norii, un poem a cărui instanţă vorbitoare se identifică – graţie unor tehnici compoziţionale ingenioase – cu Fernando Pessoa.
Un alt interviu – cu Nicolae Breban (sau cu... N.B.!), din care este greu să nu citezi. Iată ce spune, între altele, „amfitrionul” romanului românesc contemporan: Noi trăim încă în secolul al XX-lea ca prejudecăţi, ca reflexe culturale, psihologice, politice. Ele toate sunt într-o continuă dinamică, dar mileniul acesta al dumneavoastră (adică al treilea – n.n.) încă nu a început. E de citit – cu mare atenţie – Dosarul de urmărire informativă în anii ceauşismului a prozatorului („obiectivului”!) Augustin Buzura. Veţi avea adevărate „revelaţii”. Un tratat pentru plăcere şi râs (Scriitura practicilor olfactive) de Luca Piţu. La dezbaterea Literatura română după comunism participă Marian Victor Buciu (Literatura română după comunism se află într-o mare şi mută căutare.); Marina Cap-Bun (...marile capodopere care să forţeze intrarea într-o nouă etapă a fenomenului literar zac, poate, sub coji în care nu se întrevede încă fisura cosmogonică.); Virgil Diaconu (cu reflecţii despre Generaţiile literare la putere şi destinul poeziei); Gellu Dorian (...noi încă nu am ieşit din marasmul literaturii perdante de tip comunist.); Horia Gârbea (...au apărut în acest deceniu şi jumătate multe opere foarte interesante.); Ioan Lăcustă (Abia fără noi va începe adevărata literatură de după comunism.) şi Constantin Trandafir (cu Unele însemnări despre unele circumstanţe). Mai reţinem: fragmentul de roman Poetica femeilor voluminoase de Dumitru Ungureanu, poemul Un film cu noi de Gellu Dorian, eseul lui Mihai Vakulovski despre poezia lui Liviu Antonesei şi – fireşte – Intermezzo. Premiul Bergamo şi Bibica de Marin Mincu.
 
 
Convorbiri Literare, nr. 8/2004 debutează cu un studiu despre posteritatea critică a lui Titu Maiorescu, semnat de redactorul-şef Cassian Maria Spiridon. Urmează un dialog cu indianistul Liviu Bordaş, o mărturisire referitoare la întâlnirea lui „cu sacrul”. Un interviu cu scriitorul Nicolae Busuioc. Extrem de interesantă lucrarea Junimea, societate secretă de Mihai Dim. Sturza. Continuarea eseului Măştile lui Ioan Alexandru de Constantin Ciopraga. Gheorghe Grigurcu vine cu o intervenţie – nuanţatoare – în dezbaterea organizată de România literară pe tema literaturii române în timpul comunismului. Alex. Ştefănescu întreprinde o evocare a personalităţii şi a formaţiei intelectuale a lui Şerban Cioculescu. Reflecţii de Adrian Dinu Rachieru relative la Antologia de poezie basarabeană îngrijită de Nicolae Leahu (Editura Ştiinţa-Arc, Chişinău, 2004). O cronică a lui Vasile Spiridon la romanul Cartea fabuloasă (un fel de Numele Trandafirului al literaturii române) de Gellu Dorian. La rubrica Ex libris – articolul Traduttore, traditore? de Nelu Zugravu, un articol demn de atenţia oricărui traducător (şi nu numai!). Câteva consideraţii despre consubstanţialitatea românismului luminat cu iudaitatea deosebit de productivă în materia artei literare (Henri Zalis). Partea finală a eseului Ivo Andrić. Actualitatea unui laureat al Premiului Nobel de Emil Iordache. Referinţe ale unor autori germani privind luptele din zona Iaşului în 1944, comentate de Horst Fassel. Mai reţinem: Sorana Gurian: impudicitatea ca autenticitate de Diana Vrabie; Onirologie şi autobiografie onirică de Anton Adămuţ; „Timpul cultural” al basmului de Adrian Alui Gheorghe; Wittgenstein, romanul şi logica de Andrei Stavilă; Romanul Eliade de Simona Modreanu şi „Intelectualul organic” versus G. Soros de Aurora Mihacea. Paginile de literatură universală ne propun poeme de Fernando Pessoa şi proza Rănit de Heinrich Böll.
 
 
Contrafort, nr. 7-9/2004. În editorialul său cu titlul Comuniştii, primarii şi scriitorii... Vasile Gârneţ reia discuţia despre sărbătorirea Zilei Limbii Române în Basarabia. În opinia sa, când ne vom asuma consecinţele la care ne condamnă propria luciditate, Ziua Limbii Române ne va oferi mai multe motive de a fi mândri de noi. Expertul politic Vitali Catană consideră că închiderea şcolilor cu predare în limba română din Transnistria este o nouă diversiune dirijată de Rusia cu scopul perfid de a pregăti implementarea variantei Belkovski de rezolvare a conflictului transnistrean. Altfel spus: păzea, UE! Scriitorul Vitalie Ciobanu vine cu sugestii judicioase în vederea unei dezbateri publice a Legii „românilor de pretutindeni” care urmează a fi adoptată de către parlamentul de la Bucureşti. (Sperăm să fie auzit.) Cronici literare pertinente de Grigore Chiper şi Mircea A. Diaconu, la Cartea de la Jucu Nobil de Mircea Petean şi, respectiv – la romanul Împotriva lui Mango de Constantin Virgil Negoiţă. Poezie de Carmen Firan, din care nu putem cita, dat fiind că orice poem al ei îşi pierde sensul dacă nu este reprodus în întregime. La rubrica Cosmograme eseul Negaţia ca valoare de Leo Butnaru. Arcadie Suceveanu lansează imperativul „dezideologizării lui Puşkin”, îndemnându-i pe puşkinologi să redea istoriei literare (şi cititorilor) adevărul întreg despre perioada aflării poetului rus în Basarabia. Într-un articol reluat din revista L’Observatoire din Grenoble, Patrice Leguy şi Corina Fuşteu pledează pentru păstrarea unui statut specific al muncii artistului, ca producător al operei, deci promotor al valorii democratice individualizante, autonome, inovatorii, singurul garant al conservării unei logici a lui „a fi” care coexistă şi pune mereu în discuţie tendinţele exclusiviste ale logicii lui „a avea”. Două poeme (Reguli pentru actori şi Speriatul) de Peter Handke, necunoscute până acum cititorului de limbă română. Recomandăm şi comunicările susţinute în cadrul simpozionului „Presa şi opinia publică în Europa de Sud-Est”, organizat de Contrafort şi de Goethe Institut Bucureşti, la care au participat: Dietrich Schlegel, München, Germania (...amendamentele aduse Legii Audiovizualului, doar aparent aveau ca scop transformarea postului «Teleradio-Moldova» în instituţie publică, dar de fapt au menirea de a continua controlul impus de guvern şi de partidul comunist.); Igor Boţan, Chişinău (cu referinţe privind comportamentul inadmisibil al mass-media de stat din Republica Moldova în campaniile electorale); Gabriela Adameşteanu, Bucureşti (...ascuns sub haina sclipitoare a libertăţii de informaţie şi opinie, politicul controlează media şi – într-un mod mai subtil, dar şi de lungă durată – societatea postcomunistă.); Nicolae Negru, Chişinău (Când vine vorba despre libertatea presei, comunistul se jură că la noi totul e în regulă la acest capitol, dar nu se jenează să trimită Securitatea prin redacţii...); Valentina Tăzlăuanu, Chişinău (Impactul public al revistelor de cultură, acţiunea lor modelatoare se va vedea, nu mă îndoiesc, în timp. Deocamdată, contează seriozitatea discursului pe care îl promovează şi vizibilitatea lui în spaţiul culturii.); Magdalena Boiangiu, Bucureşti (cu o intervenţie despre revistele culturale ca spaţiu necesar al dialogului) şi alţi reprezentanţi ai mass-media.
Un număr ce reafirmă prestigiul şi – ceea ce ni se pare esenţial – funcţionalitatea culturală reală a revistei Contrafort.
 
 
Curierul Românesc, nr. 8/2004 ia în discuţie situaţia şcolilor româneşti din Transnistria. Tudorel Urian subliniază, în context, că autorităţile de la Bucureşti trebuie să-şi păstreze mintea limpede, să se ferească de disputele cu final incert şi să acţioneze de la nivelul organizaţiilor internaţionale din care România face parte (NATO, ONU, OSCE, eventual UE) pentru protejarea intereselor etnicilor români. Rubrica Simpozion supune dezbaterii „imaginea României în mass-media germană şi austriacă după 1989”. Relevante comunicările unor profesori din Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina, Serbia referitoare la funcţionarea limbii române în aceste ţări. Două pagini (30-31) dedicate seriei Literatura din Basarabia (Proza scurtă – 1; Proza scrută – 2; Poezie; Traduceri). Extra-ordinar dialogul Lumea în care trăim cu acad. Solomon Marcus, din care ne grăbim să cităm următoarele idei: O interacţiune mai puternică în domeniul culturii, cu celelalte ţări, va fi plătită cu un efort în creştere în învăţarea şi folosirea unor limbi internaţionale şi cu abandonarea unor publicaţii incapabile să intre în atenţia unui public internaţional. Şi: Ştiinţa şi tehnologia au o dimensiune artistică deloc neglijabilă, o doză considerabilă de omenesc, pe care literatura ar trebui să le valorifice. Fără poezie, omul nu e om. Am în vedere nu numai poezia calificată ca atare, ci şi pe aceea ascunsă în orice îndeletnicire omenească. Pentru a mă referi la profesia mea de bază, aceea de matematician, voi atrage atenţia asupra faptului că mai toţi marii matematicieni afirmă prioritatea factorului artistic în cercetarea matematică. Mărturii similare se regăsesc la fizicieni şi la chimişti, la biologi şi la informaticieni. Poezia este o paradigmă universală, un numitor comun al tuturor eforturilor creatoare ale omului; numai o mică parte a ei prinde (deocamdată?) formă de specie literară repertoriată de teoreticienii literaturii. Citiţi şi eseul Cearta permanentă dintre ştiinţă şi putere de Titu I. Băjenescu, Elveţia.
 
 
A apărut pe piaţa produselor culturale româneşti o publicaţie nouă –Idei în Dialog, nr. 1/2004 (cu acronimul ID – o reproducere a caracterelor respective desenate de Albrecht Dürer în ultimul an al vieţii). Motto-ul numărului este un citat din Montaigne: Dintre artele liberale, să începem cu arta care ne face liberi. Noua revista îşi lansează programul printr-un Manifest: calmul discuţiei, seninătatea valorilor, semnat de directorul H. R. Patapievici, din care cităm: Urgenţa de a exista a revistei noastre este blocajul de comunicare din cultura română. Raţiunea ei de a fi este speranţa că acest blocaj poate fi depăşit printr-un efort de construcţie, de autodepăşire. Este salutabilă şi intenţia revistei de a-şi oferi spaţiul pentru o dezbatere de idei care ar răspunde aşteptărilor unui public de intelectuali din mai multe domenii. Semnează – cu seninătate şi cu „calmul discuţiei” – Ovidiu Pecican, comentând volumele Paradoxuri ale modernizării de Marius Lazăr, Retori, similare, imposturi de Ciprian Şiulea şi Boierii minţii de Sorin Adam Matei; Cătălin Avramescu, abordând tema „fraudelor intelectuale”; Stelian Tănase, relatând despre activitatea cominternistă a lui Henri Barbusse şi Panait Istrati şi Mircea Mihăieş, publicându-şi un fragment din eseul despre Bătrâneţe. În continuare – un studiu erudit (Sfântul Anselm între creştinism şi neoplatonism) de Andrei Cornea, Criza liberalismului european de Ştefan Vianu, Andrei Ţăranu, cu o analiză pertinentă a cărţii lui Joshua Muravchik Raiul pe pământ. Mărirea şi decăderea socialismului şi o polemică civilizată a lui Ioan-Aurel Pop cu Lucian Boia şi lucrarea acestuia Istorie şi mit în conştiinţa românească. Mai citiţi: Vara literară 2004 de Dan C. Mihăilescu, Strategii de a învinge uitarea de Alex Leo Şerban ş.a. Revista se declară deschisă şi acelora care împărtăşesc idei diferite de cele ale corpului redacţional, cu condiţia să nu se confunde critica de idei cu stigmatizarea publică a autorului. E o revistă ce-şi are – pare-se – motivaţia în pasiunea pentru libertatea absolută a gândirii.
 
CUVÂNTUL, nr. 9/2004 începe cu reflecţiile lui Mircea Martin despre necesitatea unor noi strategii culturale. Un interviu cu ministrul Răzvan Teodorescu, care susţine că de fapt cultura nu este considerată de către Comunitatea Europeană drept subiect de acquis comunitar. Andrei Bodiu afirmă că romanul recent Pupa russa al lui Gheorghe Crăciun este una dintre cele mai importante cărţi de ficţiune apărute în România după revoluţie. Un articol de Bogdan Ghiu, în care este pusă în cauză artificialitatea imaginilor contemporane şi dispersarea semiotică a acestora în contextul reprezentărilor umane de azi. La rubrica Politologie Matei Martin vine cu un eseu în care menţionează – în chip discutabil – că Românii nu pot fi acuzaţi de antiamericanism. Sondajele de opinie, titlurile din presă, căldura cu care preşedintele George W. Bush a fost primit la Bucureşti acum un an, lipsa de reţinere cu care atâţia români au plecat – şi încă mai pleacă – spre SUA demonstrează sentimente de-a dreptul proamericane. Nu e însă decât o iluzie: priviţi de cei mai bătrâni ca nişte fraţi eliberatori (care n-au mai venit niciodată să ne elibereze) şi de cei tineri ca un pământ al făgăduinţei, americanii nu încetează să fie contemplaţi cu simpatie, dar şi cu... superioritate. În clişeele autohtone, americanii sunt proşti, inculţi, limitaţi. E, până la urmă, tot o formă de antiamericanism... Mai citiţi: interviul cu Ion Nicodim (Puţin îmi pasă dacă neînţelegerile din mine sunt înţelese sau nu de ceilalţi), rubricile Antropologie, Istorie, Filozofie (în special – articolul Contingenţe întru libertate) ş.a.m.d. O revistă pe potriva sensibilităţii cititorului de azi.
 
Gr. C.


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog