Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂȚII ROMÂNEȘTI

PRECURSORII DESPRE UNIRE

ECOURI, REFLECȚII

SUFLET DE VEGHE

ÎNSEMNE IDENTITARE

LA ACADEMIA ROMÂNĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

POESIS

CRITICĂ, ESEU

SINTEZE

ANIVERSĂRI. MIRCEA COLOȘENCO – 80

DESTINE

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

DATINI ȘI OBICEIURI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

LEGISLAŢIA LINGVISTICĂ – 15 ANI DE LA ADOPTARE

Chestionar. Legislaţia lingvistică – 15 ani de la adoptare

Alte articole de Revista Limba Română
Nr. 7-8, anul XIV, 2004

Pentru tipar

Cu certitudine, legislaţia lingvistică, adoptată acum 15 ani, a constituit un eveniment de mare rezonanţă la acel moment istoric. Era pentru prima dată când basarabenii obţineau cu eforturi proprii un drept uzurpat timp de aproape două secole de către regimul ţarist şi cel sovietic, actele normative creând premise reale pentru reintrarea limbii române în drepturile sale la est de Prut. Legile Cu privire la statutul limbii de stat a R.S.S. Moldoveneşti, Cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul R.S.S. Moldoveneşti, Cu privire la revenirea la grafia latină şi Programul complex de stat pentru asigurarea funcţionării limbilor vorbite pe teritoriul R.S.S. Moldoveneşti formau, teoretic, cadrul juridic pentru descătuşarea graiului strămoşesc. De ce însă legile adoptate nu au avut (nu au nici azi) efectul scontat? Documentele în cauză prefigurau drepturile şi obligaţiile privind utilizarea limbii de stat, dar abordau cu superficialitate sau chiar ignorau mecanismul de implementare a acesteia. Evident, atunci nu a fost luat în calcul climatul lingvistic existent în R. Moldova ca urmare a folosirii abuzive doar a limbii ruse. Au fost trecute cu vederea, de asemenea, obstacolele (obiective, numeroase şi uneori foarte dificile), absolut inevitabile în procesul de înlocuire a circulaţiei unei limbi cu alta (româna cu rusa), dar şi de schimbare a mentalităţii multor cetăţeni care nu puteau conştientiza fenomenul, de aceea nu-l acceptau. Aplicarea eficientă a legislaţiei lingvistice reclama crearea de urgenţă a unei instituţii în măsură să asigure realizarea acestui imperativ, având în dotare întregul instrumentariu de revigorare a limbii române. Departamentul de Stat al Limbilor a fost constituit însă cu mari şi inadmisibile tergiversări. Ion Dumeniuk, cunoscut şi apreciat luptător pentru cauza noastră naţională, era numit în calitate de director la sfârşitul lunii august 1991, iar instituţia a început să funcţioneze abia în iunie 1992. Deşi declarat „structură guvernamentală” – acest lucru trebuie reţinut! –, departamentul de facto era marginalizat, activitatea fiindu-i neglijată deliberat. Iar o dată cu venirea agrarienilor la putere (începutul anului 1994), primul document adoptat de către noile autorităţi a fost lichidarea instituţiei, astfel fiind grav compromisă implementarea legislaţiei lingvistice. Marile acţiuni politice, desfăşurate la Chişinău şi în republică, numeroasele întruniri ştiinţifice din ultimul deceniu nu au putut îndupleca guvernanţii să accepte adevărul ştiinţific despre numele autentic al limbii noastre şi să ia o atitudine corectă faţă de limba de stat şi principiile de funcţionare a acesteia. Dimpotrivă, limbii române i-a fost restrânsă aria de utilizare, iar limbii ruse i s-au creat oportunităţi pentru o mai largă circulaţie, în special în ultimii trei ani. Limba noastră – încotro? Aceasta am dori să fie esenţa celor trei întrebări la care au fost invitaţi să răspundă, în preajma zilei de 31 august, oameni de ştiinţă şi cultură, cunoscuţi scriitori, politicieni şi ziarişti, personalităţi implicate în promovarea limbii române la noi. Opiniile lor, sincere şi argumentate, te îndeamnă să meditezi la soarta limbii, adică a fiinţei noastre.
 
Limba Română
 
* * *
1. Cum apreciaţi din perspectiva zilei de astăzi legislaţia lingvistică adoptată acum 15 ani? Care sînt părţile pozitive / negative ale respectivelor documente?
2. După un reviriment „lingvistic” resimţit de către întreaga societate prin anii 1988-1992, iată-ne ajunşi din nou în situaţia cînd limba română („de stat”, „oficială”, „a ţării”, „moldovenească”, oricum, a noastră!) este neglijată, marginalizată în instituţiile publice, în magazine, în transport, în stradă, la piaţă etc. Cum credeţi, care sînt cauzele acestei regresiuni?
3. Ce s-ar putea întreprinde pentru redresarea situaţiei sociolingvistice din Republica Moldova şi pentru ajustarea legislaţiei lingvistice la normele de drept internaţional, aşa încît limba populaţiei majoritare să ocupe locul firesc în mecanismul de funcţionare a statutului nostru (liber, independent şi suveran)?


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog