Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

LEGISLAŢIA LINGVISTICĂ – 15 ANI DE LA ADOPTARE

Limba română trebuie să fie pusă în drepturile ei fireşti

Ion BURUIANĂ

Alte articole de
Ion BURUIANĂ
Revista Limba Română
Nr. 7-8, anul XIV, 2004

Pentru tipar

1. E cert că legislaţia noastră lingvistică, de care mulţi au şi reuşit să uite, are şi lacune. Dar, dacă ţinem seama de realităţile obiective din anul 1989, adoptarea ei a constituit unul dintre cele mai importante evenimente ale renaşterii noastre naţionale, un pas enorm spre revenirea la normalitate.
Însuşi faptul decretării limbii române („moldoveneşti”) ca limbă de stat şi asigurarea funcţionării ei în toate sferele vieţii pe întreg teritoriul R.S.S.M. sînt nişte lucruri la care pînă la acea dată se putea doar visa.
Dar, pentru ca limba română să devină în fapt limbă de stat, după declararea independenţei republicii, în legislaţia respectivă erau absolut necesare completări şi modificări substanţiale, conforme noii situaţii, ceea ce nu s-a făcut nici pînă azi. Din contra, multe articole ale legii „Cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul R.S.S. Moldoveneşti” au început a fi neglijate şi încălcate grav.
În Guvern, Parlament, în administraţia publică locală etc. au fost şi sînt aleşi, contrar legii şi bunului-simţ, şi oameni care nu ştiu o boabă româneşte. În domeniul ocrotirii sănătăţii, în comerţ, transport, deservirea socială ş.a.m.d. întîlnim persoane care habar n-au de limba română.
Se pune întrebarea: în ce constă atunci pretinsa protecţie a limbii de stat?
Păcat că guvernanţii noştri nu vor să înveţe nimic în acest sens din practica internaţională.
2. Regresiunea, după cum se poate convinge oricine, se datorează, în primul rînd, guvernărilor noastre „înţelepte” de la 1991 încoace, care, în loc să facă totul ca limba română să fie, în sfîrşit, pusă în drepturile ei fireşti la ea acasă, au fost preocupate mai mult de promovarea limbii ruse. Iar cei ce ne conduc azi spre „viitorul luminos”, se zbat de patru ani să ne fericească cu declararea acesteia ca a doua limbă de stat, sperînd că peste o vreme va deveni unica.
În consecinţă, asistăm la o rerusificare acerbă a populaţiei băştinaşe pe toate căile şi prin toate mijloacele posibile. E de ajuns să ne amintim de nenumăratele posturi de radio şi televiziune ruseşti care poluează zi şi noapte eterul, dar mai ales sufletul românilor basarabeni. Nu mai vorbim de hotărîrea aberantă şi atît de dăunătoare a Parlamentului referitoare la publicitate, de presa de expresie rusă, de comportamentul sfidător al multor rusofoni faţă de limba noastră, de fluxul masiv de populaţie străină vorbitoare de limbă rusă ş.a.m.d.
Românofobia oficialilor de la Chişinău se manifestă şi prin atitudinea lor faţă de limbă.
3. Cred că redresarea situaţiei nu se mai poate produce decît prin schimbarea conducerii actuale, prin instaurarea unei guvernări cu durere de neam şi de ţară, cu gîndire modernă, europeană.


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog