Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

LEGISLAŢIA LINGVISTICĂ – 15 ANI DE LA ADOPTARE

Moldovenismul primitiv a pornit iarăşi în ofensivă

Victor GREBENŞCICOV

Alte articole de
Victor GREBENŞCICOV
Revista Limba Română
Nr. 7-8, anul XIV, 2004

Pentru tipar

1-3. Legislaţia lingvistică în vigoare răspunde, de fapt, imperativelor de atunci, din 1989, ale unei republici unionale. Şi bineînţeles că acum, când Republica Moldova este un stat independent, ea este depăşită de realităţi. Cu 10 ani în urmă s-a făcut tentativa de a o actualiza, însă situaţia politică incertă n-a permis realizarea acestui lucru.
În deceniul 9 al secolului trecut, limba română din R. Moldova se afla la un pas de dispariţie. Şi dacă nu i s-ar fi atribuit statutul de limbă de stat, situaţia lingvistică din dreapta Nistrului ar fi devenit astăzi identică cu cea din Transnistria.
Părţile negative ale legilor respective rezidă în faptul că egalează în drepturi limba română cu limba rusă. Iar în condiţiile unui stat suveran acest lucru pare ciudat.
Trebuie să amintesc, cu părere de rău, că românii basarabeni erau preocupaţi, în anii ’88-’92, mai mult de ceea ce se numeşte suflet. Între timp situaţia economică a ţării s-a înrăutăţit şi i-a obligat să se ocupe mai mult de redresarea condiţiei materiale. Această mutaţie s-a răsfrânt asupra politicului. La putere au venit guverne care promiteau succese foarte rapide în toate domeniile, inclusiv în domeniul culturii. Însă limba română este marginalizată din nou.
Şi moldovenismul primitiv a pornit iarăşi în ofensivă.
Eu apreciez în mod deosebit acele articole ale legislaţiei care se referă la toponimie, antroponimie, la folosirea lor corectă în limba română, rusă şi în alte limbi.
Dar ce avem în prezent la capitolul în cauză? Până şi televiziunea naţională, în emisiunile ei de limbă rusă, neglijează complet articolele amintite. Eu comunic destul de des cu funcţionarii de la Departamentul Relaţii Interetnice şi constat cu surprindere că ei nu cunosc legislaţia lingvistică. Este nevoie deci ca ea să fie studiată şi asumată.
Este necesar ca R. Moldova să aibă o instituţie centrală specializată în domeniul funcţionării limbii române. Ceea ce făcea la începutul anilor ’90 Departamentul de Stat al Limbilor erau nişte acţiuni utile. Unii spun că nici un stat n-are asemenea departamente. Dar situaţia lingvistică din R. Moldova este în criză şi reclamă înfiinţarea unei instituţii care să o soluţioneze în direcţia unor rezultate palpabile. Cele câteva persoane de la Departamentul Relaţiilor Interetnice nu pot cere conducerii de vârf să aibă o atitudine civilizată faţă de limba acestei ţări şi să înceteze provocările privind denumirea limbii de stat.
Am constatat în ultima vreme şi altceva: reforma ortografică din 1993, care a cerut în România folosirea literei â din a este politizată în Republica Moldova. Unii găsesc în acest î din i, vezi bine, un specific al „limbii moldoveneşti”. Însă punctul lor de vedere dovedeşte un provincialism lingvistic extraordinar. Ei spun că Institutul de Lingvistică n-a aprobat această normă ortografică. Dar nici nu este nevoie. Limba spaniolă este folosită în aproape 20 de ţări, deciziile pe care le adoptă Academia spaniolă sunt obligatorii pentru toate ţările, fără nici o aprobare a parlamentelor ori institutelor locale de profil. La noi e altfel...
Şi totuşi eu sunt optimist: cu toate că nu s-au obţinut prea multe lucruri în efortul de promovare a statutului oficial al limbii române, dacă privim problema din alt unghi, vom sesiza că degradarea acesteia a încetat.


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog