Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

IN MEMORIAM

Mioara Avram (1932-2004)

Alte articole de Revista Limba Română
Nr. 7-8, anul XIV, 2004

Pentru tipar

Ştiinţa filologică românească a suferit o pierdere ireparabilă. În dimineaţa zilei de 12 iulie 2004 s-a stins din viaţă, înainte de vreme, doamna profesor universitar doctor Mioara Avram, o neobosită cercetătoare, slujitoare de mai bine de cinci decenii la altarul limbii române, personalitate proeminentă a lingvisticii româneşti, cu merite de netăgăduit în domeniul romanisticii, membru a numeroase foruri ştiinţifice din România şi din străinătate, mare prieten al colegilor de breaslă din Republica Moldova. Această pierdere a lăsat un gol imens în inimile celor care au cunoscut-o.
S-a născut la 4 februarie 1932 la Tulcea în familia ofiţerului Nicolae Grigorescu şi a profesoarei de română Măndiţa Grigorescu. După absolvirea liceului din oraşul natal (1949), urmează Facultatea de Filologie (specialitatea limba şi literatura română) a Universităţii din Bucureşti, a cărei licenţiată devine în 1953. Aici i-a avut ca profesori pe reputaţii lingvişti Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Ion Coteanu, Boris Cazacu ş.a.
Posedînd încă de acasă cunoştinţe solide de gramatică, studenta anului I Mioara Grigorescu este cooptată în colectivul care realiza Gramatica Academiei sub conducerea acad. Alexandru Graur. În continuare toată activitatea ei este legată neîntrerupt de acest sector din cadrul Institutului de Lingvistică din Bucureşti, parcurgînd ierarhic treptele academice de: preparator (1951), cercetător (1953), cercetător principal (1954), doctorand bursier (cu frecvenţă, 1955), cercetător ajutor (1958), cercetător principal (1960), şef de sector (1963), cercetător principal I şi şef de sector (din 1990). Pensionată în 1999, este reangajată în calitate de cercetătoare principală şi şefă a sectorului de gramatică la acelaşi institut, unde a funcţionat pînă în ultima clipă. Concomitent a desfăşurat o bogată activitate didactică: asistentă la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1954-1956), lector la Institutul Pedagogic „Maxim Gorki” (1961-1963), lector la Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1963-1967). A ţinut conferinţe la Universitatea din Viena (1993).
Sub îndrumarea acad. Iorgu Iordan îşi susţine doctoratul în 1959 cu o lucrare de amplă erudiţie în domeniul sintaxei istorice. Teza Evoluţia subordonării circumstanţiale cu elemente conjuncţionale în limba română, publicată în anul următor la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, a fost distinsă cu Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române.
A participat cu numeroase comunicări şi referate de înaltă ţinută ştiinţifică la mai multe congrese şi colocvii internaţionale de lingvistică şi filologie romanică, de onomastică şi românistică în diferite centre ştiinţifice şi universitare din Ţară – Bucureşti (1967, 1968), Iaşi (1992), Cluj-Napoca (1998) etc., precum şi din străinătate – Napoli (1974), Trier (1983, 1986), Berlin (1987), Sofia (1990), Regensburg (1990), Paris (1991), Tutzing / München (1993), Palermo (1995).
De numele Mioarei Avram sînt indisolubil legate operele fundamentale ale lingvisticii româneşti din ultimele decenii. De-a lungul unei jumătăţi de secol a participat la elaborarea unor lucrări colective de amploare (22 de volume) ca: Gramatica limbii române (2 ediţii), Crestomaţie romanică (3 vol.), Studii de gramatică (3 vol.), Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română (7 vol.), Tratatul de formare a cuvintelor în limba română (3 vol.), Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Enciclopedia limbilor romanice, Enciclopedia limbii române etc.
Această activitate ştiinţifică, extrem de productivă mai ales în ultimii ani, a fost întregită de publicarea mai multor volume de o incontestabilă valoare consacrate gramaticii, ortografiei şi cultivării limbii române sub diverse aspecte. Binecunoscutele cărţi Gramatica pentru toţi (3 ediţii), Ortografia pentru toţi (3 ediţii), Probleme ale exprimării corecte, Cuvintele limbii române între corect şi incorect, Anglicismele în limba comună actuală, May We Introduce The Romanian Language To You? (coautor – acad. Marius Sala), devenite studii de referinţă, sînt apreciate atît de specialişti, cît şi de marele public, pentru profunzimea analizei, claritatea şi accesibilitatea expunerii, pentru meticulozitatea documentării, tăria argumentării, pentru varietatea şi concludenţa materialului ilustrativ.
Mioara Avram este totodată autoare a peste 200 de studii şi articole ştiinţifice şi de popularizare, tipărite în diverse publicaţii periodice şi culegeri de specialitate din Ţară şi din străinătate cu o vastă tematică, precum: gramatica istorică, descriptivă şi normativă a limbii române, derivarea cuvintelor, ortografia, lexicologia, dialectologia, filologia, istoria lingvisticii româneşti, romanistica. Multe din aceste studii sînt abordate din perspectiva mai amplă a lingvisticii generale şi romanice, domenii pe care regretata cercetătoare le-a stăpînit temeinic.
Preocuparea permanentă de exprimarea corectă în limba română a fost mereu prezentă atît în conferinţele sale de la diferite redacţii, edituri, cursuri de reciclare a cadrelor didactice, cît şi în emisiunile de cultivare a limbii de la Radio Bucureşti şi Televiziunea Română, sub denumirile „Odă limbii române”, „Răspundem ascultătorilor”, „Ghidul radiofonic – în lumea cuvintelor”, recepţionate de-a lungul anilor cu mult folos şi de ascultătorii din Basarabia şi Nordul Bucovinei.
Mioara Avram a fost printre primii savanţi lingvişti din România care, începînd cu anul 1990, a participat la colocvii, conferinţe şi simpozioane de la Chişinău, a ţinut prelegeri de popularizare a cunoştinţelor lingvistice pentru profesorii de specialitate din şcolile şi liceele din Republica Moldova, a scris şi a redactat articole, comunicări, memorii, apeluri despre denumirea corectă a limbii literare din Republica Moldova. Domnia sa a colaborat cu colegii de la Institutul de Lingvistică al A.Ş. din R. Moldova, a făcut revizia textului (împreună cu acad. Silviu Berejan) la Gramatica uzuală a limbii române apărută la finele anului 2001 la Chişinău. A publicat articole în periodicele de specialitate de la Chişinău (Revistă de Lingvistică şi Ştiinţă Literară, Limba Română), a prefaţat mai multe lucrări de lingvistică ale autorilor basarabeni.
Reputata savantă a fost membră a unor organisme ştiinţifice internaţionale (Société de Linguistique Romane; Réseau Panlatin de Terminologie) şi a mai multor foruri ştiinţifice din ţară (Societatea Română de Lingvistică – preşedinte; Societatea Română de Lingvistică Romanică; Societatea de Ştiinţe Filologice din România – membră de onoare; Comisia de cultivare a limbii etc.). A fost, de asemenea, membră în comitetele de redacţie ale revistelor Studii şi cercetări lingvistice (din 1955), Revue roumaine de linguistique (din 1988 – redactor responsabil adjunct), Limbă şi literatură, Limba română (Bucureşti, din 1993 – redactor responsabil adjunct), Limba Română (Chişinău). A fost membră de onoare a Societăţii „Limba noastră cea română” din Chişinău.
Înzestrată de natură cu o fire blîndă, deschisă spre lume şi iubitoare de semeni, Mioara Avram a fost şi a rămas o cercetătoare pilduitoare, exigentă cu sine, dar şi cu ceilalţi, un model de înaltă probitate profesională, un exemplu de muncă onestă şi dăruire totală pentru propăşirea limbii române. Ne despărţim cu tristeţe şi profundă recunoştinţă pentru tot ce-a făcut în lingvistica românească. Dumnezeu s-o odihnească în pace în pămîntul ţării pe care a iubit-o şi a slujit-o cu spirit de sacrificiu. Imaginea sa exemplară va rămîne neştearsă în oglinda sufletelor noastre.
 
Acad. N. CORLĂTEANU, acad. S. BEREJAN, dr. I. BĂRBUŢĂ
(Institutul de Lingvistică al A.Ş.M.), m. cor. al A.Ş.M.,
prof. A. CIOBANU, prof. V. MARIN,
conf. I. MELNICIUC (Catedra de Limba Română,
Lingvistică Generală şi Romanică a U.S.M.), prof. T. COTELNIC,
prof. V. PAVEL (U.P.S. „I. Creangă”),
prof. Gh. POPA (Universitatea de Stat „A. Russo” din Bălţi),
prof. N. VICOL, V. AXENTII (Universitatea de Stat
„B. P. Hasdeu” din Cahul), Al. BANTOŞ, directorul Casei Limbii Române, redactor-şef al revistei Limba Română


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog