Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

COLOCVIU

Reverberaţii ale modelului cultural francez în context european şi universal

Diana VRABIE

Alte articole de
Diana VRABIE
Revista Limba Română
Nr. 1-4, anul XXIII, 2013

Pentru tipar

Organizarea unui colocviu reprezintă un act de responsabilitate şi angajare deplină, căruia nu i te mai poţi sustrage la un moment dat, chiar dacă implicarea epuizantă, pe de o parte, şi reticenţele inevitabile, pe de alta, îţi pot prefigura retragerea, fie şi englezească.
Cu un an în urmă, în plină vâltoare academică, ne încolţea ideea organizării unui colocviu de format francofon, care să sfideze limitele activităților noastre abitudinale, reunindu-ne sub emblematicele reverberaţii ale modelului cultural francez. Plecam de la opinia că pe parcursul evoluţiei istoriei moderne, dimensiunea protectoare a spiritualităţii franceze în raport cu cea română a devenit incontestabilă. Infuzia de cultură francofonă în spaţiul românesc din secolul al XIX-lea a impulsionat vizibil forţele intelectuale autohtone, fenomen ce a condus finalmente la încadrarea culturii şi literaturii române în circuitul valoric european. Tabloul relaţiei franco-române în secolul al XXI-lea este de o bogăţie şi de o diversitate fără precedent în istorie. Astăzi, întrepătrunderea dintre cele două culturi are o infinitate de expresii noi, rolul director al modelului francez menținându-se cu fermitate în lingvistică, literatură, învățământ, jurnalism, politică etc.
Toate aceste idei au fost „moşite” o vreme, fiind supuse interogaţiilor interioare, care ne sugerau că, astăzi, când modelul anglo-american este tot mai expansiv, când unele voci susţin că vremea fineţurilor a trecut şi că tăvălugul uniformizării globale e implacabilă, un colocviu care ar valorifica impactul francofoniei poate părea oarecum desuet.
Dar aşa cum orice idee are dreptul la existenţă, am pornit în scurt timp la drum, împreună cu Maria Abramciuc, şefa Catedrei de literatură română şi universală a Universităţii „Alecu Russo” din Bălţi. Am elaborat conceptul colocviului, i-am formulat obiectivele, dându-i un anume contur, după care am răsfoit agendele electronice în căutarea susţinătorilor acestui concept şi... ecourile nu au întârziat. Printre primii, din Aix-Marseille, ne-a răspuns Estelle Variot, care prin titlul formulat pentru colocviu (Les relations franco-roumaines: influences et réciprocité) dădea tonul potrivit ideilor noastre. În scurt timp, cercetătoarei din Franţa i s-au alăturat grupuri întregi de cercetători de la Institutul naţional de cercetare ştiinţifică din Montreal, de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, de la Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti etc. Era un moment decisiv când dialogul se instituise şi lucrurile trebuiau armonizate. Am constituit echipa de lucru, comitetul ştiinţific şi lucrurile au intrat în făgaşul normalităţii. Astfel că, la 19 aprilie 2013, Sala Polivalentă a Universităţii „Alecu Russo” din Bălţi găzduia invitaţi din medii academice şi culturale din diferite spaţii. Reuniunea ştiinţifică a fost organizată de către Catedra de literatură română şi universală, Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, în colaborare cu Catedra de limba română pentru studenţi străini şi Catedra de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, precum şi cu Centrul de studii multilingvistice şi interculturale al Universităţii „Spiru Haret” şi Institutul naţional de cercetare ştiinţifică, Montreal.
Deschiderea lucrărilor colocviului a fost marcată de cuvântul de salut al doamnei Valentina Priţcan (Universitatea „Alecu Russo”, Bălţi), prorector pentru relaţii internaţionale şi integrare europeană, care a subliniat necesitatea acestui dialog al limbilor şi literaturilor europene.
Şedinţa de deschidere a lucrărilor a fost susţinută de către cercetători marcanţi în domeniul literelor. Astfel, Constantin Pricop, prof. univ. dr. la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, a subliniat ideea despre rolul modelelor directoare în orice cultură, iar cercetătoarea Ana Bantoş, conf. univ., dr. hab., s-a pronunţat asupra individualităţii, alterităţii şi modernităţii confluenţelor literare româno-franceze.
Colocviul a antrenat numeroşi profesori, cercetători consacraţi şi doctoranzi din diverse centre universitare ale Republicii Moldova şi România, interesaţi de relevarea şi investigarea modurilor de proiectare a limbii franceze în dinamica limbilor europene, dar şi de evaluarea comparată a literaturilor europene în funcţie de cum se răsfrânge în dezvoltarea lor modelul cultural francez.
Lucrările Colocviului au fost organizate în mai multe secţiuni: Literatura franceză în orizontul literar european şi universal; Limba franceză şi arhitectura limbilor europene; Jurnalismul francez şi dinamica jurnalismului european; Didactica şi provocările învățământului actual în noul peisaj lingvistic şi literar european; Limba şi literatura franceză în orizontul european şi universal. Posibilitatea extinderii colocviului a fost asigurată de o videoconferinţă, realizată în centrul de reuşită universitară, în cadrul căreia şi-au susţinut lucrările participanţi din Montreal şi Bucureşti.
Pe parcursul celor două zile de dezbateri, invitaţii au abordat în mod exhaustiv problematica impactului modelului cultural francez asupra limbilor şi literaturilor europene, relevată în acumularea unor experienţe diverse şi complexe.
Dacă literaţii s-au referit în comunicările lor la aspecte vizând: deschiderile şi închiderile de paradigmă literară în câmpul tensiunilor canonice româno-franceze; influenţele poeticilor franceze în poezia românească modernă: raportul identitate – alteritate; influenţele franceze în tipologia comică a lui Vasile Alecsandri; critica psihanalitică franceză şi modernitatea actului critic românesc etc., lingviştii au cercetat modelele franceze de formare a unităţilor lexicale în limba română; aspectele transferului lingvistic în achiziţia limbii române de către francofoni; vocabularul biblioteconomic românesc sub influenţa modelului francez; adjectivele cromatice de origine franceză în creaţia scriitorilor români; relaţia dintre subiect şi predicat (modelul tesnierian) etc.
Un loc aparte în cadrul lucrărilor colocviului l-a avut secţiunea Jurnalismul francez şi dinamica jurnalismului european, care a oferit spaţiu dezbaterilor privind: modelul cultural francez şi starea actuală a presei de cultură din Republica Moldova; elementul cultural francez şi originile presei scrise româneşti; transferul cultural francez în revista „Literatorul” etc.
În cadrul videoconferinţei, axată în special pe probleme de didactică, au fost susţinute comunicări edificatoare pentru obiectivele colocviului, cum ar fi: Pour l’intégration de la dimension culturelle à l’école. Pratiques de formation en arts plastiques des enseignants du primaire au Québec; Enseignement de la littérature française: quelle didactisation?
În cele ce urmează vom oferi publicului interesat câteva dintre comunicările susţinute în secţiunile colocviului, care, din punctul nostru de vedere, sunt relevante pentru dinamica acestei manifestaţii.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog