Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ANIVERSĂRI

Gheorghe Gonţa – cercetător şi profesor de vocaţie

Alte articole de Revista Limba Română
Nr. 9-12, anul XXIII, 2013

Pentru tipar

Cu ocazia împlinirii vârstei de 65 de ani, colegiul de redacţie al revistei „Limba Română” adresează domnului profesor Gheorghe Gonţa felicitări şi urări de mari succese în activitatea ştiinţifică şi didactică, realizări importante în opera de recuperare a trecutului nostru istoric.
Sănătate şi La Mulţi Ani, stimate coleg şi prieten!
Vivas, crescas, floreas!
 
Prof. univ. dr. Ioan Caproşu, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi:
„În cercetările sale, prof. Gh. Gonţa porneşte în permanenţă de la izvoarele istorice, din a căror coroborare şi interpretare critică ştie să desprindă elementele noi, pe care îşi întemeiază în cele din urmă concluziile ştiinţifice. De aici decurge soliditatea şi originalitatea demersului său ştiinţific şi, în ultimă instanţă, folosul pentru dezvoltarea medievisticii şi lărgirea orizontului istoriografic. În acest cadru se înscriu şi ultimele cercetări ale autorului, consacrate relaţiilor internaţionale ale Moldovei din a doua jumătate a sec. al XV-lea şi din veacul al XVI-lea. Ele încununează, de altfel, un lung travaliu ştiinţific, pe parcursul căruia prof. Gh. Gonţa a stăruit asupra momentelor importante ale acestui interval, analizându-le în mai multe lucrări, ce reprezintă tot atâţia paşi spre cunoaşterea deplină a componentelor temei şi înlăturarea clişeelor ce distorsionează adevărul istoric. În special în lucrările sale publicate după 1990, autorul se detaşează hotărât şi argumentat de clişeele ce au frânat demersul istoriografic, ducând direct la falsificările de tristă memorie”.
 
Prof. univ. dr. Mihai Bărbulescu, şeful Catedrei de istorie antică şi arheologie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca:
„Dl prof. Gonţa şi-a validat calităţile de cercetător prin monografiile şi articolele ştiinţifice pe care le-a scris, prin coordonare şi alocuţiuni la conferinţe ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Ca profesor, a scris manuale, a întocmit programe de cursuri universitare şi şcolare. Prof. Gonţa desfăşoară o bogată activitate privind direcţionarea activităţii de cercetare în domeniul istoriei în Republica Moldova, atât în cadrul institutului de resort al A.Ş.M., cât şi în calitate de conducător de doctoranzi. Este un om de cercetare şi de şcoală totodată, fiind antrenat în numeroase activităţi vizând curriculumul şcolar, perfecţionarea cadrelor didactice, elaborarea unor manuale moderne, competitive – pentru facultăţi şi şcoli – de istorie antică, medie şi modernă”.
 
Conf. univ. dr. Sergiu Musteaţă, decan la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Chişinău:
„Cercetarea minuţioasă a evenimentelor din 1512-1538 i-a permis istoricului Gheorghe Gonţa să înainteze, pentru prima dată, concluzia că domnii moldoveni au acceptat doar suzeranitatea formală a sultanului, Moldova continuând să-şi păstreze în această perioadă libertatea reală de a promova o politică externă proprie şi utilizând, în mare măsură, relaţiile de vasalitate faţă de Poartă în propriile interese.
În ultimul timp, în ştiinţa istorică este contestată importanţa anului 1538 ca punct marcant în evoluţia statutului politico-juridic al Moldovei. Istoricul Gheorghe Gonţa combate această idee, aducând argumente temeinice. În opinia sa, odată cu campania sultanului din 1538 se încheie procesul de supunere a Ţării Moldovei Imperiului Otoman.
Un alt moment evidenţiat pentru prima oară în lucrările lui Gheorghe Gonţa este dubla direcţionare a politicii Porţii în Moldova: consolidarea puterii domneşti şi a aparatului de stat şi, totodată, constituirea mecanismului de supunere a Moldovei Imperiului Otoman începe cu 1538. Examinarea evenimentelor din 1538-1574 demonstrează că la cele nouă înscăunări din această perioadă, în trei cazuri Poarta nu i-a confirmat în domnie pe lideri ai opoziţiei boiereşti, aceştia fiind declaraţi uzurpatori ai puterii şi duşmani ai Înaltei Porţi. În această optică, Gh. Gonţa relevă necesitatea de a nu absolutiza intervenţia factorului otoman în istoria Moldovei, ci de a aprecia acest fenomen în mod nuanţat, în funcţie atât de evoluţia puterii otomane ca atare, cât şi de situaţia politică a Ţării Moldovei”.
 
Dr. Constantin Rezachevici, cercetător principal I, Institutul de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române, Bucureşti:
„Ultimele studii ale profesorului Gheorghe Gonţa încununează o etapă însemnată a activităţii sale de cercetare a istoriei Moldovei, cuprinsă între a doua jumătate a secolului XV şi sfârşitul secolului XVI.
De apreciat, sub aspect metodologic, este efortul autorului de a trata istoria Moldovei şi a raporturilor internaţionale, depăşind faza legăturilor externe bilaterale. La fel şi preocuparea pentru înnoirea izvoarelor documentare pe care se bazează studiile. Pe linia primei observaţii, autorul sesizează, pe bună dreptate, rolul Moldovei în cadrul relaţiilor turco-polone”.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog