Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

LECŢIILE ISTORIEI

Relaţiile româno-române în timpul celei de-a doua guvernări de centru – dreapta: revenirea la normalitate

Dorin CIMPOEŞU

Alte articole de
Dorin CIMPOEŞU
Revista Limba Română
Nr. 1, anul XXIV, 2014

Pentru tipar

Schimbarea regimului comunist restaurat, în urma alegerilor parlamentare din 29 iulie 2009, şi instalarea unui guvern al unei noi coaliţii de centru – dreapta, la finele lunii septembrie, au marcat revenirea la normalitate în relaţiile bilaterale dintre cele două state româneşti.
Unul dintre primele decrete ale preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, precum şi prima hotărâre a guvernului condus de Vlad Filat au vizat desfiinţarea regimului de vize pentru cetăţenii români, impus de regimul comunist abia înlăturat de la putere. Această măsură a fost urmată de semnarea, la Bucureşti, la începutul lunii noiembrie 2009, cu prilejul vizitei premierului Vlad Filat, a Acordului privind micul trafic la frontieră, blocat de autorităţile comuniste timp de mai bine de un an.1
Anul 2010 a continuat în aceeaşi notă pozitivă , de normalitate, în raporturile dintre Bucureşti şi Chişinău. Astfel, pe lângă vizitele la nivel înalt, efectuate în Republica Moldova de preşedintele Traian Băsescu (27-28 ianuarie), premierul Emil Boc (31 martie) şi Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor (27 martie) sau a preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu (27-28 aprilie) în România, s-au întreprins acţiuni concrete în folosul românilor de pe ambele maluri ale Prutului, cum ar fi:
– oferirea de către România a unui sprijin financiar nerambursabil Republicii Moldova în valoare de 100 mil. euro, derulabil în patru ani, între 2010 şi 2013 inclusiv, bani care vor fi daţi în patru tranşe anuale şi vor fi destinaţi proiectelor de infrastructură, în educaţie şi în proiecte de importanţă locală2;
– deschiderea, la 15 februarie, a punctului de trecere Rădăuţi-Lipcani, în partea de nord a frontierei dintre cele două state, în prezenţa premierului Vlad Filat şi a ministrului român de atunci al administraţiei şi internelor, Vasile Blaga;
– depunerea, începând cu 1 martie, a actelor pentru obţinerea accesului de mic trafic la frontieră, în conformitate cu Acordul semnat în noiembrie 2009, primele permise de mic trafic fiind înmânate, la Chişinău, la 31 martie, de premierii Emil Boc şi Vlad Filat;
– deschiderea, la 9 iulie, a consulatelor româneşti la Bălţi şi Cahul, problemă blocată, începând cu anul 2007, de fostele autorităţi comuniste de la Chişinău, în prezenţa miniştrilor de externe ai României şi Republica Moldova, Teodor Baconschi şi, respectiv, Iurie Leancă;
– inaugurarea, la 29 septembrie, la Chişinău, a Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”;
– deschiderea , la 8 octombrie, a consulatului Republicii Moldova la Iaşi;
– semnarea, la 8 noiembrie, la Bucureşti, a Tratatului dintre România şi R. Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră.
În ceea ce priveşte relaţiile diplomatice dintre cele două state, acestea au consemnat, la 30 martie, înmânarea de către noul ambasador al României la Chişinău, Marius Lazurcă, a scrisorilor de acreditare preşedintelui interimar, la un an după ce predecesorul său, Filip Teodorescu, a fost expulzat de către fostele autorităţi comuniste, urmată de acreditarea, la 23 iulie, a actualului ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, după ce Chişinăul îşi rechemase fostul şef de misiune, în aprilie 2009.
În 2010, între cele două state româneşti au fost semnate 15 acorduri de colaborare multisectorială.
În anii următori şi, îndeosebi, după alegerile parlamentare anticipate, din Republica Moldova, care au readus la guvernare partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană (A.I.E.), relaţiile dintre cele două state româneşti au continuat trendul ascendent, devenind mult mai pragmatice.
Dintre cel mai semnificative şi pragmatice proiecte de cooperare concretă bilaterală, le menţionăm pe următoarele:
– organizarea primei şedinţe comune a guvernelor României şi Republicii Moldova, la Iaşi, la 3 martie 2012, în cadrul căreia a fost semnat Planul de acţiune pentru aplicarea Declaraţiei comune3 privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova, pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, unul dintre obiectivele acestuia fiind înfiinţarea Comisiei interguvernamentale România – Republica Moldova pentru integrare europeană, mecanism menit să sprijine Republica Moldova în parcursul său european4;
– semnarea, la Chişinău, la 20 aprilie 2012, a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul militar;
– convocarea, la 3 iulie 2012, la Bucureşti, a primei reuniuni5 a Comisiei mixte interguvernamentale România – Republica Moldova pentru integrare europeană, desfăşurată într-un format care a permis fixarea obiectivelor şi proiectelor concrete de colaborare bilaterală în următoarele domenii: armonizare legislativă, siguranţa alimentelor, justiţie şi combaterea discriminării, afaceri interne şi sesiunea plenară a Comisiei;
– semnarea, la 17 iulie 2012, la Chişinău, cu ocazia vizitei premierului român6, Victor Ponta, a Declaraţiei comune, care stabilea termenele concrete în vederea implementării proiectelor din domeniul energetic, respectiv, construirea gazoductului7 Ungheni – Iaşi, a liniei de interconexiune electrică Iaşi – Ungheni, cu puterea de 400 de kilovolţi, finalizarea proiectului Goteşti – Fălciu, de 110 kilovolţi, precum şi a interconexiunii Bălţi – Suceava, de 400 de kilovolţi.
În prezent, cadrul juridic bilateral cuprinde 159 de tratate şi acorduri, încheiate în cele mai diverse domenii, iar 41 se află în proces de negociere.8
În ceea ce priveşte relaţiile comercial-economice, conform datelor statistice ale Biroului Naţional de Statistică pentru anul 2012, nivelul comerţului bilateral a înregistrat valoarea de 977,3 milioane USD (în creştere cu 2,8% în comparaţie cu anul 2011), valoarea produselor moldoveneşti exportate constituind 356,7 milioane USD (în descreştere cu 5,2%), iar a celor importate din România – 574,3 milioane USD (în creştere cu 8,1%).
Pe de altă parte, la 31 decembrie 2012, erau înregistrate în România un număr de 4103 societăţi mixte moldo-române, cu un capital total investit de 34.85 milioane dolari SUA, Republica Moldova ocupând locul 46 în topul investitorilor străini.
În acest context, trebuie menţionat că, timp de zece ani, respectiv din 2004 şi până în 2013, au avut loc alternativ, la Chişinău şi Bucureşti, doar şase reuniuni9 ale Comisiei mixte interguvernamentale moldo-române, dintre care patru în perioada regimului comunist restaurant, ceea ce reprezintă foarte puţin şi reflectă incoerenţa unei conlucrări economice susţinute şi durabile între cele două state româneşti.
 
Note
1 Agenţia Interlic, din 1 ianuarie 2011.
2 Agenţia Interlic, din 28 ianuarie 2010.
3 Declaraţia Comună pentru Instituirea Parteneriatului Strategic a fost semnată la Bucureşti, la 27 aprilie 2010, de preşedinţii Traian Băsescu, respectiv, de Mihai Ghimpu.
4 Site www.mae.ro, ultima accesare la 3 martie 2012.
5 Site www.mae.ro, Comunicat de presă al MAE român, din 3 iulie 2012.
6 Agenţia Interlic, din 17 iulie 2012.
7 Proiectul prevede construcţia a 31 km de conductă pe teritoriul României şi 9 km pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv traversarea râului Prut, costul estimativ fiind de 19 milioane de euro, o parte din cheltuieli urmând a fi acoperite din fonduri europene, iar cealaltă din ajutorul de 100 de milioane euro oferit de ţara noastră Chişinăului; vezi Agenţia Interlic, din 23 mai 2012.
8 Site www.mae.ro, ultima accesare la 22 noiembrie 2013.
9 Datele acestora sunt următoarele: 8 noiembrie 2004, 1 noiembrie 2005, 2 noiembrie 2006, 23 octombrie 2008, 24 mai 2010 şi 26 aprilie 2012.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog