Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ATELIER DE SCRIERE ŞI CITIRE

Atelier de scriere. Elaborarea unui text de ficţiune

Natalia ŞTEFAN

Alte articole de
Natalia ŞTEFAN
Revista Limba Română
Nr. 3, anul XXIV, 2014

Pentru tipar

Atelierul de scriere, ca parte a demersului didactic, se va construi dintr-o serie de sarcini, toate centrate pe producerea unui text coerent [1]. Descifrând, în context, semnificaţia atelierului, am putea să spunem că acesta constituie un proces tehnologic clar şi generează un produs finit bine proiectat – textul scris de elevi.
În cadrul atelierelor de scriere, elevii îşi dezvoltă următoarele competenţe: utilizarea diverselor strategii de informare şi documentare, în vederea abordării eficiente a comunicării scrise; aranjarea în pagină a textului propriu; corectitudinea lingvistică a comunicării scrise; producerea actelor de comunicare scrisă.
Astfel, în clasa a VIII-a, în cadrul celor 2-3 ateliere de scriere, preconizate pentru un an de studii, elevii vor compune câte un text, ghidaţi iniţial de profesor, iar ulterior structurându-şi ei înşişi lucrările.
Scrierea unui text de ficţiune, ca parte a demersului didactic, presupune stimularea imaginaţiei, armonizarea elementelor întregului şi raportarea lor la parametrii de timp şi spaţiu. Acest text nu trebuie să fie o repovestire a unor opere citite sau a unor filme vizionate. Fiecare elev îşi va scrie textul individual, după ce va acumula suficiente idei pentru acesta.
În continuare vom prezenta modelul lecţiei-atelier de scriere, realizat în clasa a VIII-a (timp de lucru – 2 ore academice):
Anunţarea temei: Producerea unui text narativ de ficţiune.
Evocare
Brainstorming, brainwriting: Cine va fi personajul principal al naraţiunii? (elevii propun diferite variante de personaje umane sau din lumea animală, obiecte personificate – Aron, Neo, Nemo, Căciulă).
Realizarea sensului
Piramida narativă:
Elevilor li se propune algoritmul piramidei narative:
– un cuvânt – numele personajului;
– două cuvinte – trăsăturile acestui personaj;
– trei cuvinte – indicii de spaţiu şi timp;
– patru cuvinte – problemele pe care le va aborda în naraţiune;
– cinci cuvinte – momentele-cheie ale expoziţiei şi nodul acţiunii;
– şase cuvinte – momentele-cheie ale desfăşurării subiectului;
– şapte cuvinte – momentele-cheie ale continuării desfăşurării acţiunii, examinarea căilor posibile de soluţionare a problemelor;
– opt cuvinte – momentele-cheie ale deznodământului.
Urmând paşii piramidei narative, fiecare elev poate să-şi creeze o schiţă, pe care o dezvoltă, ulterior, într-un text narativ de ficţiune. Propun, în continuare, un model de piramidă narativă şi de text narativ de ficţiune, creat de Corniţel Victor, clasa a VIII-a B, Liceul Teoretic „Ştefan-Vodă” din or. Ştefan-Vodă:
1. Moş Căciulă;
2. modest, harnic;
3. toamna anului 1998, în luna octombrie, într-o localitate din Marea Britanie;
4. persoanele din jur, probleme la serviciu, lipsa atenţiei, banii;
5. teatrul, căciuli, spectacol, juriu, spectatori;
6. premiu, bal, regizor, loc de trai, costum, agitaţie;
7. magazin de costume, închirierea casei, iertarea regizorului, confecţionarea costumului, aviz bilete, casa;
8. discuţii cu diverse persoane, respectarea regimului, prezentarea spectacolului, participarea la concurs, deschiderea propriului magazin, bani.
 

Moş Căciulă (sau cum îi mai spun cunoscuţii – Căciulă)

Întâmplarea noastră a avut loc în anul 1998, în luna octombrie. Era o toamnă ploioasă şi friguroasă, dar interesantă şi bogată în felul ei. Din păcate, Căciulă era lipsit de atenţia celor din jur. Unicul lucru pe care îl observau orăşenii erau căciulile sale haioase şi diverse. El lucra la un teatru vestit din centrul Marii Britanii. Nu era actor, ci un simplu costumier, care confecţiona haine frumoase pentru toţi actorii, dar nu avea destui bani să-şi facă un costum și pentru sine.
Se apropia ziua desfăşurării balului mascat, unde stăpânul celui mai bun şi original costum va fi premiat cu 1000 de lire (în vremea aceea banii aceştia aveau o valoare considerabilă). Moş Căciulă îşi dorea din tot sufletul să participe şi el. A început să-şi coase un costum din bucăţile de materie rămase de la clienţi. Gândul la premiu îi fura mult timp: îşi închipuia că a câştigat concursul, simţea şi auzea aplauzele tuturor; îşi închipuia cum îşi va deschide un atelier, dar la un moment a conştientizat că mai întâi trebuie să câştige concursul, apoi să sărbătorească.
Cu puţin timp înainte de deschiderea balului, Moş Căciulă s-a apropiat de regizor și şi-a cerut scuze că nu a reparat costumele pentru scenetă. Iertându-l, regizorul i-a spus despre noul magazin de costume, care i-a furat toţi clienţii. Auzind vestea, Căciulă a încleiat avizuri că a ieftinit confecţionarea costumelor. Reîntorcându-şi clienţii, Căciulă, în sfârşit, şi-a luat bilet la bal şi şi-a finisat costumul. Simţea că în curând îşi va putea realiza visul.
Odată, obosind de replicile făcute pe seama căciulilor sale de cei din jur, le-a spus să se uite sub nas.
A venit şi timpul anunţării câştigătorului. Auzindu-şi numele, Căciulă nu ştia cum să reacţioneze. Susţinut de aplauzele spectatorilor, s-a îndreptat spre juriu. Era îmbrăcat într-o mantie roşie, pe cap avea o coroană strălucitoare, iar în mână ţinea un baston auriu.
După un an Moş Căciulă a reuşit să-şi deschidă un atelier de croitorie şi să-şi construiască o casă minunată. S-a împăcat cu orăşenii, care nu-l mai considerau ciudat. Celor săraci le făcea reduceri mari.
Reflecţia. Se alege un grup de experţi din clasă (5-7 elevi). Ei au misiunea să aprecieze lucrările colegilor în baza algoritmului:
– respectarea paşilor piramidei narative;
– formularea clară a ideilor;
– conexiunea logică a ideilor;
– coerenţa textului;
– adecvarea limbajului;
– atitudinile personale formate în baza textului;
– actualitatea textului („Ce te învaţă textul colegului”), evidenţiind creativitatea, imaginaţia, atitudinea acestora faţă de realitatea înconjurătoare în baza textului ascultat.
În urma ascultării textului propus mai sus, experţii din clasa a VIII-a B au remarcat următoarele:
– colegul lor a respectat toţi paşii piramidei narative;
– şi-a formulat clar ideile, acestea având o conexiune logică;
– textul este coerent şi limbajul adecvat;
– textul ascultat exemplifică modelul unui personaj pragmatic (Căciulă e o fire pragmatică);
– textul oferă următoarele viziuni: orientarea în viaţă (Căciulă se orientează bine atunci când vede că cineva „i-a furat afacerea” şi face reduceri); realizarea unui scop (Căciulă şi-a realizat scopul); realizarea scopului doar prin muncă sinceră şi asiduă (pentru a-ţi atinge scopul, e nevoie de muncă, perseverenţă, răbdare, timp, ceea ce a demonstrat Moş Căciulă), ingeniozitate, originalitate (el este un personaj ingenios atunci când se gândeşte cum ar putea câştiga bani şi când îşi coase propriul costum), hotărâre (decide să participe la bal şi la concurs); rezolvarea conflictului cu societatea (Căciulă se reconciliază cu toată lumea şi nu mai este considerat straniu); bunătatea (celor săraci le face reduceri).
Acest tip de lecţie este solicitat de către elevi, deoarece le oferă posibilitatea de a-şi da frâu liber gândirii, imaginaţiei, creativităţii.
La asemenea vârstă, elevul este capabil să-şi expună liber punctul de vedere, să-şi manifeste spiritul critic şi cel de observaţie. Este importantă aprecierea şi atitudinea colegilor, validitatea argumentelor acestora. Profesorul trebuie doar să-i dirijeze şi să-i monitorizeze în astfel de activităţi. Când elevul ajunge să-şi controleze propria activitate de producere a textului, sarcinile din cadrul atelierului pot deveni teme pentru acasă.
 
Bibliografie
1. Tatiana Cartaleanu, Maria Ciobanu, Olga Cosovan, Limba şi literatura română, Ghidul profesorului, cl. 7, Chișinău, Editura Ştiința, 2007.


 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog