Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

PREZENTĂRI ŞI RECENZII

Studia linguistica in honorem Prof. Valeriu Rusu

Iraida CONDREA

Alte articole de
Iraida CONDREA
Revista Limba Română
Nr. 4-5, anul XIII, 2003

Pentru tipar

La sfârşitul anului trecut s-a tipărit, sub egida Catedrei de Limba Română, Lingvistica Generală şi Romanică a Universităţii de Stat din Moldova, volumul Probleme actuale de lingvistică. Omagiu profesorului universitar Valeriu Rusu*. Faptul că această importantă culegere de materiale de specialitate a fost publicată prin eforturile catedrei sus-numite nu este întâmplător – profesorul Valeriu Rusu a fost în repetate rânduri oaspetele Facultăţii de Litere, unde a ţinut prelegeri, a participat la întruniri ştiinţifice, a avut întâlniri cu profesorii şi studenţii, molipsindu-i de fiecare dată pe cei ce-l ascultau prin entuziasmul său luminos, prin optimismul şi încrederea nestrămutată că, muncind conştiincios şi perseverent, se pot obţine lucruri mari, chiar şi cu mijloace mici. Prezenţa Domniei sale la Facultatea noastră a fost totdeauna marcată de originalitatea ideilor expuse, de gesturile pline de generozitate, prin care a demonstrat mereu dorinţa sinceră de a contribui la animarea activităţii ştiinţifice a studenţilor şi profesorilor. Cu francheţea ce îl caracterizează, în ultima sa vizită, a instituit chiar premiul „Valeriu Rusu” pentru câştigătorii concursului de traducere, care a avut loc la facultate, iar studenţii premianţi au avut posibilitatea să vadă atunci, pentru prima dată, cum arată moneda europeană euro.
În cadrul Facultăţii de Litere cea mai importantă manifestare legată de profesorul Valeriu Rusu a fost conferinţa organizată cu prilejul împlinirii a 65 de ani de la naştere. La întrunirile şi sesiunile de comunicări ştiinţifice au participat atunci zeci de profesori, doctoranzi, cercetători ştiinţifici atât de la Universitatea gazdă, cât şi de la alte centre universitare şi ştiinţifice din republică – Universitatea Liberă Internaţională, Academia de Studii Economice, Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, Academia de Ştiinţe a Moldovei. Secţiunile conferinţei au fost axate pe tematica ce reflectă cele mai importante preocupări ştiinţifice ale profesorului Valeriu Rusu: fonetică şi dialectologie, gramatică, vocabular, traducere, sociolingvistică, didactică.
Textele comunicărilor, însoţite de discursurile de omagiere şi o serie de aprecieri ale unor cunoscute personalităţi din R. Moldova şi din Franţa, au fost înmănuncheate într-un impunător volum de 365 de pagini, care constituie, într-un fel, materializarea relaţiilor profesorului Valeriu Rusu cu conaţionalii săi, cu colegii de breaslă, cu prietenii şi tovarăşii de idei.
Partea I conţine compartimentele Articole omagiale şi Aprecieri. Ea se deschide cu un impresionant Curriculum vitae al celui omagiat, din care merită să reţinem: doctoratul pe care l-a luat în 1969 cu ilustrul profesor Al. Rosetti, funcţiile de lector de limba română la universităţile din Toulouse, Belgrad şi Provence, iar în prezent – profesor titular de Limbă, Civilizaţie şi Lingvistică Română la Universitatea Provence (Aix-Marseille I); participarea la numeroase colocvii şi congrese internaţionale; un vast nomenclator de lucrări publicate – cărţi, articole şi studii ştiinţifice, comunicări la congrese şi colocvii, prezentări, cronici şi interviuri – lista cuprinde 16 pagini de carte! Un loc aparte îl ocupă materialele ce-l prezintă pe savantul, pedagogul şi omul Valeriu Rusu. Toţi cei care le semnează – prietenul omagiatului, prof. univ. dr. hab. Anatol Ciobanu, membru corespondent al A.Ş.M.; conferenţiarii dr. Vl. Zagaevschi, Irina Condrea, Nelu Vicol şi ziaristul Al. Bantoş – scot în evidenţă trăsăturile pregnante ale operei sale de savant, dar şi ale firii sale de om cu poziţie activă, cu iubire de adevăr, de neam şi de ţara natală. Sunt pline de consideraţie aprecierile personalităţilor care l-au cunoscut şi care îi aduc sincere elogii – acad. Nicolae Corlăteanu, acad. Silviu Berejan, acad. Mihai Cimpoi, dr. Ion Melniciuc, dr. Ana Bantoş, poeţii Vasile Romanciuc, Dante Cerilli, Iulian Filip, ziarista Valentina Butnaru, de asemenea prof. Antoni-Lluc Ferrer, dr. Estelle Variot, doctorandul Adrian Chircu – toţi trei de la Universitatea din Aix-en-Provence.
Prima parte se încheie cu o emoţionantă confesiune a profesorului Valeriu Rusu, intitulată Inima mea tremură pentru Basarabia..., în care îşi găsesc loc dureroasa nostalgie după locurile natale, purtată în suflet în timpul celor peste 50 de ani de absenţă de acasă, grija şi neliniştea pentru cele ce se întâmplă acum cu neamul, limba şi spiritul acestui meleag, de care mereu îi este şi veşnic îi va fi dor – Basarabia. Şi ca un adevărat filolog, încheie cu definiţia celei mai fascinante şi mai „intraductibile” noţiuni ce ţine de spiritul poporului român – dorul: «Le sentiment de dor, chez les Roumains (il y a même des toponymes: Vârful cu Dor „le pic avec de la nostalgie”) est nourrit par la montagne et il caractérise la vie des berges en pratiquant la transhumance, qui ont la nostalgie de leur village, de leur famille, qui les poussent irrésistiblement é y revenir, dès que le printemps, mama noastră, „notre mère”, ainsi qu’on l’appelle dans la poésie populaire, s’approche.
Et ce sentiment est douloureux (dor vient du lat. dolus!), car le chemin pour retrouver le village natal, sa bien aimée, sa famille, est bien long:
„Foaie verde-a dorului,
Lung e drumul codrului,
Dar mai lung al dorului.
Drumul codrului sfârşeşte,
Al dorului se lungeşte...”»
Această palpitantă aserţiune este ca un preludiu pentru materialele imediat următoare din volum, în care autorii pun degetul pe rana mereu sângerândă a Basarabiei, simţită atât de acut şi de distinsul profesor Valeriu Rusu – situaţia limbii române.
Partea a II-a a volumului cuprinde articole şi studii de lingvistică şi se deschide cu compartimentul Sociolingvistică. Tematica materialelor inserate aici este de o stringentă actualitate pentru societatea noastră, deoarece vizează, în primul rând, situaţia limbii române, a glotonimului, a vorbitorilor acestei limbi – lucruri reflectate în studiul prof. univ. dr. hab. Anatol Ciobanu Privire retro- şi prospectivă asupra situaţiei lingvistice din Republica Moldova. În contextul sociolingvistic al republicii noastre prezintă interes aspectele expuse de prof. dr. Mihail Purice în comunicarea intitulată Legislaţia lingvistică şi limbile minoritare din Republica Moldova, în care se iau în discuţie noţiunile şi termenii de limbă regională, limbă minoritară, limbă oficială şi statutul acestora în R. Moldova. Dr. hab. Teodor Cotelnic în studiul Situaţia lingvistică în aşa-zisa „Republică Nistreană” examinează situaţia vorbitorilor de română din Transnistria, aducând ca argument o serie de date statistice şi comentând felul cum se pun problemele în şcolile din această regiune. O serie de Aspecte ale bilingvismului în R. Moldova sunt relevate de conf. univ. dr. Irina Condrea, care arată cum se desfăşoară comunicarea – concomitentă, paralelă, alternativă – în cele două limbi vorbite curent în R. Moldova – româna şi rusa. Conf. univ. dr. Petru Butuc scrie Despre realizarea legislaţiei lingvistice în unele sate, referindu-se, în special, la localităţile cu populaţie mixtă, care se orientează şi se reorientează în conformitate cu politica lingvistică promovată. Aspecte ale propagandei antiromâneşti şi antinaţionale, abordate de unele publicaţii periodice de limbă rusă, sunt luate în discuţie de cercetăt. şt. Tamara Răileanu în articolul Lingvistica, politica şi buna-credinţă.
Compartimentul Gramatică şi vocabular inserează lucrări în care sunt examinate o serie de probleme, cu referire la limba română şi sistemul lexico-gramatical al acesteia, cum ar fi: Consideraţii privind blocurile sintactice de Emilia Oglindă, Despre valorile multiple ale lui de, semnat de Adrian Chircu, Perfectul compus futural de Vitalie Marin, Începuturile şi continuitatea alfabetului latin în limba română de Vladimir Zagaevschi, Les fêtes latines de Forcalquier et Gap de Estelle Variot, Caracteristici ale limbajului economic de Maria Graur-Vasilache, Modelări structurale ale unor îmbinări terminologice (limbajul financiar-bancar) de Svetlana Bârsan, Limbajul actelor juridice de Mariana Postolachi, Erori lexicale în limbajul vorbitorilor din Basarabia de Eugenia Dodon, Despre corelaţia retorică-stilistică-limbaj figurat de Sabina Corniciuc, Unele echivalente româneşti ale verbelor aspectuale cu prefixul no- în limba rusă. Sincretism sau eurisemie? de Anatol Lenţa şi Nicolae Chiricenco, Concurenţa dintre a deveni şi a se face (în componenţa echivalentelor analitice eventive) de Silvia Maznic, Observaţii asupra utilizării unor neologisme de Maria Onofraş, Originea românescului codru de Gheorghe Rusnac, Procedee de renovare a sensului frazeologismelor şi efectele stilistice obţinute în urma acestor transformări de Gheorghe Colţun, Valoarea temporală a infinitivului de Victor Axente, Despre terminologia economico-administrativă românească de la sfârşitul sec. al XVIII-lea – începutul sec. al XIX-lea de Lucia Cepraga.
Tematica abordată denotă marea diversitate a preocupărilor ştiinţifice pe care le au cercetătorii şi modul de abordare a problemelor luate în discuţie.
În compartimentul Didactica sunt cuprinse materialele semnate de: Lidia Strah – Dezvoltarea competenţelor comunicative ale studenţilor străini la lecţiile de limba română, Nelu Vicol – Ortologia între teoria şi didactica limbii, Tamara Boico – Şcoala şi educaţia lingvistică, Ana Cozari – Limbajul elevilor în mediul dialectal, Ioana Axenti – Actualitatea concepţiilor pedagogice elaborate în perioada interbelică, Maria Barbă – Viziuni privind unele principii ale educaţiei, Rima Gurău – Promovarea deschiderii spre schimbare la lecţia de limbă română, Ana Vulpe – Unele consideraţii privind procesul de predare a limbii române ca limbă străină.
Toţi autorii prezenţi în volum au fost animaţi de molipsitoarea energie a profesorului Valeriu Rusu, care, prin studiile, conferinţele şi întrunirile al căror protagonist a fost, a ştiut să-şi găsească adepţi în problemele de ştiinţă, audienţi fideli în sălile de curs şi prieteni de nădejde printre colegii de breaslă. Toţi aceştia subscriu la următoarele cuvinte ale strămoşilor noştri romani, pe care i le adresează profesorul Anatol Ciobanu:
Vir doctissime, venerandissime, philologe ilustrissime Valeriu Rusu!
Vivas, crescas, floreas, tu, qui iustissiman venerationem apud nos omnes habes!
Semper sitis in flore!
 
 
* * *
* Probleme actuale de lingvistică. Omagiu profesorului universitar Valeriu Rusu. – Chişinău: Centrul Editorial al U.S.M., 2002. – 365 p.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog