Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ORAŞUL MEU, AL TĂU, AL TUTUROR

Cum a apărut Imnul municipiului Chişinău

Nicolae ROIBU

Alte articole de
Nicolae ROIBU
Revista Limba Română
Nr. 4-5, anul XIII, 2003

Pentru tipar

De la 1960 pînă în 1998, Chişinăului i-au fost dedicate mai multe cîntece. Parte dintre acestea au fost înregistrate pe o casetă audio, intitulată sugestivCitadela dragostei. Ea se deschide cu piesa Chişinău, tu eşti leagănul meu a compozitorului Alexei Stîrcea (versuri – Liviu Deleanu) în interpretarea Tamarei Ciobanu. De-a lungul anilor, capitala basarabeană i-a inspirat pe mai mulţi compozitori, poeţi şi interpreţi. Hora Chişinăului, Cîntec despre Chişinău, Ne-am întîlnit la Chişinău, Oraşul meu, iubite Chişinău, Porţile şi altarele Chişinăului, Trandafirii dragostei, Chişinăul nocturn sînt doar cîteva din piesele ce au figurat în repertoriul Mariei Bieşu, Ludmilei Mişov, Ninei Crulicovschi, Stelei Argatu, surorilor Oxana şi Georgeta Ciorici, Inesei Stratulat, Stelei Mitriuc şi al altor interpreţi de la noi. Versuri despre Chişinău au scris poeţii Nicolai Costenco, Petru Zadnipru, Pavel Darie, Grigore Vieru, Anatol Ciocanu, Iulian Filip, Steliana Grama ş.a., iar muzică – Vladimir Slivinschi, Petre Teodorovici, Iuri Aliabov, Marian Stîrcea, Leonid Gorceac... Şirul acestora ar putea fi continuat. Pe noi, însă, ne interesează acum cîntecul care a devenit Imn al municipiului Chişinău.
...Istoria ne-a relatat-o compozitorul Eugen Doga... Se turna un film documentar despre Chişinău. Autorii, Ion Mija şi Gheorghe Vodă, i-au comandat maestrului să scrie muzica la această peliculă. „După ce am compus-o, filmul a fost vizionat de către şefii de la televiziune”, povesteşte Eugen Doga. Cuiva i-a venit în cap ideea că, deoarece filmul e despre Chişinău, ar fi bine, ca la sfîrşit, să răsune un cîntec despre oraş. „Mi-au dat şi un text. De altfel, mediocru. Iar eu trebuia să plec de urgenţă la Moscova. Vin la mine Vodă şi Mija şi-mi cer cîntecul. Textul e banal, le zic. Daţi-mi altul şi fac îndată cîntecul”.
A doua zi, în zori, i-au adus compozitorului alt text. L-a citit şi, pe loc, a şi improvizat melodia cîntecului pe care îl ştie acum toată lumea. Dar nu-i ajungeau cuvinte pentru refren. Deoarece maestrul nu mai avea timp – la ora două urma să ia avionul spre Moscova – a compus refrenul fără cuvinte. De parcă aşa a fost conceput. La ora 12.00, Eugen Doga le-a pus notele pe masă autorilor filmului. Cîntecul a fost interpretat de Sofia Rotaru.
La 560 de ani ai oraşului, Primăria Chişinăului a hotărît ca acest cîntec să stea la baza Imnului capitalei. Deoarece piesa care devenise şlagăr semăna mai mult a baladă, autorii – compozitorul Eugen Doga şi poetul Gheorghe Vodă – au fost rugaţi să intervină în text şi melodie, pentru a le ajusta la cerinţele unui imn. Piesa a fost înregistrată cu Olga Ciolacu şi Lidia Şolomei, Capela Corală Moldova şi Ansamblul coral Lia-Ciocîrlia, acompaniate de Orchestra simfonică a Companiei de Stat Teleradio-Moldova, dirijată de maestrul Gheorghe Mustea. La această piesă s-a lucrat o lună de zile, ne-a spus Leonid Gorceac, director-adjunct al Departamentului Cultură al municipiului Chişinău. Totodată, a fost înregistrată şi o variantă prescurtată, fără text, cu Orchestra Ministerului Afacerilor Interne, dirijată de Nicolae Usaciov. Această variantă răsună la şedinţele Consiliului Municipal şi la solemnităţile deosebite ale capitalei.
Caseta de care vă vorbeam la început este însoţită de un autograf al Primarului General Serafim Urecheanu: „Nimic mai frumos decît sentimentele de dragoste pentru casa ta, pentru oraşul tău, sentimente exprimate prin cîntec. Chişinăul întotdeauna a fost baştina unor oameni de treabă. Să-l cîntăm sănătoşi şi să-i sporim frumuseţea ÎMPREUNĂ”. Eu zic să învăţăm acest cîntec despre oraşul nostru din „albe flori de piatră” – în varianta veche era „cu umeri albi de piatră” –, să-l cinstim, pentru că ne încălzeşte inimile şi ne însoţeşte paşii pe străzile lui lungi şi drepte, iar flacăra sufletului să se aprindă mereu cînd vom bate la porţile lui. Pentru că este oraşul meu, al tău, al TUTUROR... moldovenilor cu inimă de român.
 
 
Odă oraşului Chişinău
 
Muzică – Eugen Doga
Versuri – Gheorghe Vodă
 
Laudă ţie, străbun Chişinău,
Luminată zidire a neamului meu.
Tu eşti cel mai frumos şi mai drag pe pămînt,
despre tine mereu, Chişinău, am să cînt.
 
Oraşul meu, din albe flori de piatră,
în ploi de soare zi de zi scăldat,
mai tînăr ca oricînd pe vechea vatră,
cu braţele iubirii înălţat.
 
Oraşul meu, în licăriri de stele,
cu arbori legănaţi de vînt uşor,
tu eşti grădina bucuriei mele,
un cînt de care-mi este veşnic dor.
 
Oraşul meu cu farmec de poveste,
îţi simt adînc în piept suflarea ta,
destinul meu, destinul tău ne este,
şi te iubesc cu toată viaţa mea.
 
Oraşul meu, căldura mea de casă,
doar ţie noi cu drag ne dăruim,
să-ţi fie ziua bună şi frumoasă,
cu tine nemurirea s-o trăim.
 
Laudă ţie, străbun Chişinău,
luminată zidire a neamului meu.
Tu eşti cel mai frumos
şi mai drag pe pămînt,
despre tine mereu, Chişinău,
am să cînt,
îţi dorim – „Să-nfloreşti!”,
îţi dorim – „Să trăieşti!”.
Chişinău, „Să-nfloreşti!”
Chişinău, „Să trăieşti!”
mulţi ani!
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog