Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

EVOCĂRI. MĂRTURII. IMPRESII

În memoria lumii şi a patriei sale

Vasile MELNIC

Alte articole de
Vasile MELNIC
Revista Limba Română
Nr. 10, anul XII, 2002

Pentru tipar

Nimeni nu vrea să creadă că unul dintre cei mai mari lingvişti ai lumii, Eugen Coşeriu, ne-a părăsit. Nu, marele savant a rămas pretutindeni, unde a muncit, a activat şi a scris operele sale de o valoare incontestabilă ce vor supravieţui tuturor timpurilor. Domnia Sa a plecat în ceruri mai aproape de Domnul, căci are şi el, Bunul, nevoie de apostoli înţelepţi, plini de dragoste de carte şi credinţă creştină.
Savantul şi scriitorul Eugen Coşeriu există şi va exista mereu la Milano, Montevideo, Madrid, în Canada, Argentina, Chile; la Tübingen, Sofia, Bucureşti, Iaşi şi Cluj, Chişinău, Bălţi, Mihăileni etc. Domnia Sa a rămas, cum spune poetul N. Dabija, “în fiecare fir de iarbă”, “în izvorul şi ţărîna” baştinei sale, în sîngele românilor basarabeni.
Oriunde destinul i-a purtat paşii, Eugen Coşeriu a rămas credincios Basarabiei, străvechi pământ românesc, a muncit cu sacrificiu în numele patriei noastre comune – Limba Română.
Celebrul lingvist S. Puşcariu spunea undeva că a fi savant mare înseamnă a fi învăţat mult. Cu talentul te naşti, însă acest dar dumnezeiesc trebuie răsplătit prin muncă. Valoroasele şi multiplele studii ale acad. Eugen Coşeriu sînt o confirmare elocventă în acest sens.
Se ştie că numeroasele cursuri ţinute la universităţile din Europa şi din America aveau drept axă cele mai importante şi mai stringente probleme ale lingvisticii moderne, contemporane.
Neîntrecutul dascăl, după mărturisirea exegeţilor care i-au cercetat viaţa şi opera, a fost, în acelaşi timp, şi un Om de o rară bunătate a inimii, un mare patriot şi prieten al românilor de pretutindeni. Domnia Sa a ştiut să semene sămînţă sănătoasă discipolilor săi, dragoste şi dăruire pentru cercetările ştiinţifice, pentru carte, pentru credinţă şi pămîntul străbun. Poate anume de aceea oraşul german Tübingen a devenit un mare centru de studii excelente în domeniul romanisticii, germanisticii, lingvisticii generale etc.
Anii de activitate şi muncă asiduă a renumitului savant formează o adevărată epocă în istoria filologiei contemporane.
Încrederea în forţa argumentului ştiinţific a constituit pentru acad. E. Coşeriu o conduită a întregii sale vieţi. Cu dorinţa de a servi ştiinţa limbii, de a vedea limba română în culmea înfloririi sale şi în Basarabia (dovadă stau luările de atitudine în problema denumirii limbii utilizate la est de Prut în cadrul întrunirilor ştiinţifice desfăşurate pe parcursul ultimului deceniu la Chişinău, Bălţi, Iaşi, Suceava etc.), prof. Eugen Coşeriu rămîne pentru vecie în memoria lumii şi a Patriei sale.
În aceste zile care ne-au îndurerat pe toţi, cei de o limbă şi o credinţă cu Eugen Coşeriu, zicem: noi vă purtăm în suflet, căci sîntem plămădiţi din acelaşi sînge, pe care vrem să-l avem şi la “judecata de apoi”, aşa cum aţi dorit şi cum ne rugaţi în poezia “Sîngele nostru”.
Ne închinăm în faţa chipului luminos al acestui mare savant şi patriot, model de profundă şi înaltă ţinută ştiinţifică, exemplu de muncă neobosită pe ogorul filologiei universale şi al celei româneşti.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog