Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

EVOCĂRI. MĂRTURII. IMPRESII

Anii de studenţie. Precizări documentare

Nicolae CAZACU

Alte articole de
Nicolae CAZACU
Revista Limba Română
Nr. 10, anul XII, 2002

Pentru tipar

Regret nespus de mult că n-am reuşit să iau de la marele savant Eugen Coşeriu interviul preconizat despre anii Dumnealui de studenţie. Şi totuşi, Slavă Domnului, că dispunem de cîteva date unicale despre studiile sale la Universitatea din Iaşi (1939-1940) şi la cea din Roma (1940-1941), ce-i drept, mai puţine. Sunt nişte informaţii depistate din Arhiva da Stat din Iaşi, cu ajutorul colaboratorilor acestei instituţii, cărora le aducem sincere mulţumiri şi pe această cale.
La 2 octombrie 1939, absolventul Liceului “Ion Creangă” din Bălţi Eugen Coşeriu depunea cerere către decanul Facultăţii de Litere şi Filozofie a Universităţii din Iaşi (pe atunci – Universitatea Mihăileană), în care ruga să fie înscris în anul I, secţia “Limba Română şi Limba Franceză”. În aceeaşi zi şi-a completat Fişa de înscriere la examenul de admitere la Facultate.
Însă la 10 noiembrie 1939, viitorul savant depune o altă cerere, în care roagă să fie înscris ca student în anul I secţia “Filologie modernă”, specialitatea “Limba română”, considerînd această secţie mai cu perspectivă. Locuia tînărul student pe strada Belvedere nr. 9.
Fiind aprobată şi aceasta cerere, Eugen Coşeriu se adresează respectuos decanului Facultăţii de Litere şi Filozofie cu rugămintea să i se acorde o bursă de studii. Motivaţia era următoarea: “Întrucît starea materială fiindu-mi cu totul slabă, întreţinerea la Universitate mi-ar fi imposibilă fără acest ajutor. La examenul de bacalaureat ţinut la Soroca în iulie 1939 am obţinut nota medie 9,20”.
La examenele din iunie 1940 studentul Eugen Coşeriu a obţinut rezultate excelente la toate disciplinele de specialitate, avînd pe cei mai renumiţi profesori de la Universitatea ieşeană.
Unul din primele examene l-a susţinut la limba şi literatura italiană, pe 4 iunie 1940, la profesorul Giuseppe Petrinio, luînd nota foarte bine. Au urmat alte examene:
Limba şi literatura latină, 7.VI.1940, prof. I. M. Marinescu, foarte bine; Istoria literaturii române, sec. XVIII. Cronicarii + D. Cantemir, 7.VI.1940, foarte bine (trei bile albe); Limba şi literatura spaniolă, 10.VI.1940, prof. D. Hazdan, foarte bine cu distincţie; Istoria literaturii române vechi, prof. Gr. Pascu, foarte bine; Istoria literaturii române moderne, 10.VI.1940, prof. Octav Botez, foarte bine; Limba română, 14.VI.1940, foarte bine; Statistica, 20.VI.1940, prof. Petru Caraman, foarte bine; Estetica şi critica literară, 22.VI.1940, prof. George Călinescu, foarte bine.
Impresionează în mod deosebit examenul la Filologia română (stilistică), susţinut la 13 iunie 1949, printr-o lucrare scrisă cu subiectul “Forme verbale cu valoare stilistică”, la vestitul şi exigentul profesor Iorgu Iordan. Alcătuită din cinci părţi şi apreciată cu nota foarte bine, lucrarea reţine şi azi atenţia prin expunerea concretă a materiei la temă, prin nivelul de cunoaştere a diverselor forme de exprimare ale verbului cu valoare stilistică, prin exemple bine gîndite atît din literatura veche românească, cît şi din cea modernă şi contemporană.
Ar fi binevenit ca specialiştii în materie să analizeze această lucrare a studentului Eugen Coşeriu şi să fie publicată. E una din lucrările sale de debut ştiinţific de la Iaşi, din care încă de atunci se întrezăreau capacităţile excepţionale de viitor cercetător în domeniul lingvisticii, care cu adevărat a impresionat toată lumea. Aceasta ar fi de folos, de ce nu, şi pentru studenţii de azi.
În octombrie 1940, Eugen Coşeriu a susţinut cu succes examene şi la Istoria românilor, avînd de asemenea profesori remarcabili ca Ilie Minea şi Andrei Oţetea.
Dar studentul Eugen Coşeriu paralel cu studiile la facultate se implica pregnant şi în alte activităţi, la fel ca şi la Liceul din Bălţi, ce-i drept de acum printr-o dimensiune cu mult mai avansată. În primul rînd, continua să colaboreze la “Jurnalul literar ” al lui G. Călinescu. În acest săptămînal de critică şi informaţie literară i-au apărut cîteva scrieri interesante, poezii şi eseuri: Les Déracinés, nr. 48, 26.XI.1939, p. 1,3; Dadaism poporan, nr. 49, 3.XII.1939, p. 1,3; Revelation (poezie în limba latină – N.C.), nr. 50, 10.XII.1939, p.1, ş.a., ca ultima să fie pozitiv comentată chiar de G. Călinescu, care după aceasta să-l includă pe E. Coşeriu în aşa-zisa Promoţie a “Jurnalului literar” (Echinox, nr. 10-11-12, 1996, Cluj, p.3).
În anii de studenţie Eugen Coşeriu a mai publicat cîteva poezii în “Cuget moldovenesc”, “Moldova” şi “Viaţa Basarabiei”.
În anul 1940 Eugen Coşeriu publică primele sale studii ştiinţifice: Material lingvistic basarabean, Arhiva, Iaşi, nr. 1-2, 1940, p. 93-100 şi Material lingvistic şi folcloric, Revista critică, Iaşi, nr. 2-3, 1940, p. 159-173.
Astfel s-a încheiat anul I de studii la Universitatea din Iaşi.
La 13 octombrie 1940, conform regulilor învăţămîntului superior, a depus cerere de a fi înscris în anul II. Locuia atunci pe strada Sărăriei nr. 189. Dar rezultatele obţinute în anul întîi de studii i-au permis lui Eugen Coşeriu să se învrednicească de o bursă pentru a-şi continua studiile în anul doi (1940-1941) la Universitatea Regală de Studii din Roma. Şi aici rezultatele la învăţătură obţinute de Eugen Coşeriu au fost nu mai puţin surprinzătoare. La Facultatea de Litere a acestei Universităţi a susţinut zece examene, la 7 discipline luînd nota maximală: treizeci/30, iar la 3 discipline – treizeci şi laudă.
Limba şi literatura bulgară – treizeci/30 şi laudă;
Filologia slavă – treizeci/30 şi laudă;
Geografia - treizeci/30;
Filozofia morală – treizeci/30;
Literatura tradiţiilor populare – treizeci/30;
Literatura şi limba română – treizeci/30;
Filologia romanică – treizeci/30;
Istoria filozofiei – treizeci/30;
Istoria limbii italiene – treizeci/30 şi laudă;
Istoria religiilor – treizeci/30.
Vom semnala şi faptul că tînărul Eugen Coşeriu obţinuse aceste rezultate în condiţiile cînd Basarabia fusese ocupată, neavînd absolut nici o ştire de la părinţi, de la sora Iulia (elevă la Liceul de fete “Domniţa Ileana” din Bălţi), de la nimeni din Mihăilenii dragi. Legăturile cu vatra strămoşească vor rămîne rupte pe mulţi ani înainte.
Tabloul examenelor mai sus menţionate a fost extras din foaia matricolă cu nr. 11648, fiind eliberat şi certificat, la data de 4 septembrie 1941, de către Secretariatul Universităţii Regale de Studii din Roma şi avînd semnăturile Secretarului, Directorului Administrativ şi Rectorului Universităţii pentru a fi prezentate Universităţii din Iaşi, fiind vizate de către Legaţiunea Regală a României la Roma cu semnătura şi ştampila respectivă.
Revenit la Iaşi, Eugen Coşeriu adresa, la 6 octombrie 1941, cererea de a fi înscris în anul III, anul de studii 1941-1942. Concomitent a mai depus o cerere să i se echivaleze examenele susţinute la Facultatea de Litere din Roma.
Consiliul Facultăţii l-a împuternicit pe profesorul Andrei Oţetea să facă un raport faţă de cererea merituosului student. Reproduc integral raportul profesorului A. Oţetea: “Însărcinat de Consiliul Facultăţii de Litere din 23 octombrie 1941 să raportez asupra cererii d-lui Coşeriu de a i se echivala examenele trecute la Facultatea de Litere din Roma, am onoare a vă înainta următorul raport: Eugen Coşeriu a fost înscris în anul II al Facultăţii de Litere din Roma, unde a susţinut zece examene, dintre care trei din materiile comune tuturor secţiilor (filozofia, istoria filozofiei şi geografia), două din materiile de specializare (filologia romanică şi istoria limbii italiene) şi cinci din materiile complementare (lăsate la alegerea candidatului). Rezultă că Dl Coşeriu a dat, cu cele mai mari note şi din mai multe materii decît îi cerea regulamentul, examene din materiile de un an.
Propun deci să i se recunoască frecventarea anului II, urmînd ca echivalarea examenelor să i-o facă profesorul de specialitate”.
Performanţa intelectuală atinsă de către Eugen Coşeriu vorbeşte cu certitudine de la sine. Împlinea doar 20 de ani.
…După cum se ştie, Eugen Coşeriu şi-a continuat studiile în Italia, profitînd de fericita ocazie de a i se mai acorda o bursă din partea Guvernului acestei ţări, neavînd alte posibilităţi materiale. A studiat nu numai la Universitatea din Roma (1940- 1944), dar şi la Universitatea din Padova (1944-1945) şi la cea din Milano (1945-1949). Nu numai a făcut studii universitare, dar a şi susţinut două doctorate, la Universitatea din Roma – doctoratul în Litere (1944) şi doctoratul în Filozofie la Universitatea din Milano (1949).
Ajuns peste vremuri “gigantul de la Tübingen”, recunoscut în toată lumea, Eugen Coşeriu avea să menţioneze de mai multe ori importanţa Italiei în devenirea sa ca savant: “Dacă România, prin liceu şi prin primul an de Universitate, mă orientase, eu pot să spun că Italia m-a format, atît prin libertatea extraordinară pe care au ştiut să o menţină Universităţile italiene…, cît şi prin spiritul critic tradiţional al ştiinţei şi al filozofiei italiene. Italia a orientat această sete de universalitate…, a lărgit orizonturile mele…” (Echinox, ibidem).
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog