Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

STAREA DE VEGHE

Istoria naţională: persistenţa primejdiei de impunere a falsurilor politizate

Alte articole de Revista Limba Română
Nr. 7-9, anul XII, 2002

Pentru tipar

18 septembrie curent, în Sala Albastră a Muzeului Naţional de Istorie, şi-a ţinut lucrările Conferinţa metodică cu genericul „Aspecte teoretico-practice ale reformei curriculare în procesul educaţional la Istorie şi Ştiinţe Socio-Umane”, la care au participat circa 80 de profesori de istorie din instituţii de învăţământ superior şi preuniversitar, centre de cercetare, autori de manuale şcolare la istorie şi editori, reprezentanţi ai presei. Stringenţa convocării conferinţei, organizată de Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova, Muzeul Naţional de Istorie, Departamentul Educaţie, Ştiinţă, Tineret şi Sport al municipiului Chişinău, Casa Limbii Române, a fost determinată de faptul că actuala guvernare din nou declanşează o ofensivă împotriva valorilor naţionale. Adevărului istoric privind identitatea etnică a românilor basarabeni îi sunt contrapuse teze ce nu au nimic în comun cu ştiinţa istorică, fiind promovate doar în interese politice. Nu a fost exclusă tendinţa organelor puterii de a înlocui în instituţiile de învăţământ de toate nivelele disciplina de studiu Istoria Românilor cu Istoria Moldovei. În acest scop în şcoli se difuzează aşa-zise „manuale” de “istoria Moldovei”, pentru a elimina ulterior din procesul de învăţământ manualele de Istoria Românilor, elaborate în ultimii ani la un înalt nivel ştiinţific şi metodic.
Starea de veghe condiţie necesară pentru păstrarea verticalităţii noastre – a şi pus pe ordinea de zi a Conferinţei probleme de actualitate, care au fost dezbătute cu competenţă şi deplină interesare de către participanţi.
Profesorul universitar, doctor habilitat în ştiinţe istorice Anatol Petrencu, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din R. M., în raportul intitulat „Învăţământul istoric din Republica Moldova: reformă şi tentative de contrareformă”, a pus în evidenţă cele mai importante realizări obţinute în organizarea procesului de instruire la disciplina respectivă şi a atras atenţia asupra tendinţei conducerii comuniste de a le reduce la zero.
Publicăm în continuare extrase din raport, elocvente în acest sens:
 
„În vara anului 1990, Republica Moldova şi-a proclamat suveranitatea de stat şi drept consecinţă în învăţământ la bază a fost pusă predarea istoriei poporului băştinaş. La Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova (U.S.M.) a fost constituită catedra de Istoria Românilor, au fost elaborate şi aprobate de către Ministerul Învăţământului programe pentru instituţiile preuniversitare la Istoria Românilor1, completate şi perfecţionate în anii următori2. Istoria Românilor devenise disciplină pentru examenele de admitere în instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova3. Membrii Catedrei de Istoria Românilor a U.S.M. au elaborat, de asemenea, Programa cursului Istoria Românilor pentru celelalte facultăţi decât cele de istorie ale instituţiilor de învăţământ superior4. Prima jumătate a anilor ’90 a fost timpul elaborării materialelor didactice pentru Istoria Românilor, o parte din manuale au fost aduse din România, altele – scrise de autori de pe ambele maluri ale Prutului.
Dar deja la 16 septembrie 1994 se întreprinde prima tentativă de excludere a acestei discipline din învăţământ: Ministerul Educaţiei emite ordinul nr. 275 „Cu privire la introducerea cursului integrat de istorie în instituţiile preuniversitare”. Acest lucru s-a făcut în mod arbitrar, fără o motivare concludentă, fără programe, fără manuale, fără a ţine seama de opinia specialiştilor, în plin proces de învăţământ, ceea ce a generat proteste în rândul elevilor şi studenţilor, reacţii critice în presă, întruniri ale istoricilor, la care s-a exprimat univoc dezacordul cu deciziile arbitrare venite de sus. Până la urmă intenţia guvernanţilor a eşuat. A urmat anul 1995, când conducerea agrariano-interfrontistă a încercat să introducă în învăţământ cursul „Istoria Moldovei”, politizat şi antiştiinţific, în locul „Istoriei Românilor”. Factorii politici s-au implicat atunci în mod direct în tentativa de înlocuire a acestui obiect de studiu. „Dar ce istorie trebuie să învăţăm în primul rând, întreba patetic un înalt demnitar de la Chişinău, dacă nu istoria statului în care te-ai născut, care te învaţă, te ocroteşte, îţi acordă asistenţă medicală, protecţie socială?”5. Şi iarăşi s-au ridicat intelectualii, studenţii, liceenii în apărarea dreptului de studiere a trecutului lor istoric şi a demnităţii naţionale. Atunci profesorii şi cercetătorii au reuşit să-i convingă pe guvernanţi de necesitatea păstrării în programele şcolare a acestei discipline. Prin Decretul preşedintelui Republicii Moldova din 29 martie 1995, s-a instituit un moratoriu pentru perioada consultărilor suplimentare asupra luării deciziei privind proiectul Concepţiei de studiere a istoriei în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova. Acest moratoriu n-a fost anulat de nimeni, lucru care nu este cunoscut, se pare, de actualii guvernanţi.
În anii 1995-1996 au avut loc mai multe întruniri ale istoricilor, inclusiv în cadrul Asociaţiei Istoricilor din R.M., la care a fost definitivată Concepţia predării istoriei în Republica Moldova. Concepţia care prevede două cursuri – Istoria Românilor şi Istoria Universală – a fost expusă detaliat în cadrul Seminarului „Reforma învăţământului istoric în Moldova”, desfăşurat la Chişinău din iniţiativa şi cu concursul Consiliului Europei în zilele de 1-2 iulie 1996. La Seminar au participat experţi ai Consiliului Europei, factori de decizie din Republica Moldova, specialişti în domeniul istoriei din instituţiile preuniversitare şi universitare, de cercetare. Participanţii la Seminar au examinat şi aprobat Raportul Naţional „Cu privire la cursul naţional de istorie în Republica Moldova”. A fost prezentată argumentarea ştiinţifică a Concepţiei de predare a istoriei în cadrul celor două cursuri – Istoria Românilor şi Istoria Universală. Concepţia istoricilor din Republica Moldova a fost aprobată de experţii Consiliului Europei, fapt consfinţit şi în Concluziile şi Recomandările Seminarului, care stipulau, între altele:
I. Finalizarea activităţii de elaborare şi implementare a Concepţiei predării şi învăţării istoriei în Moldova în baza cursurilor de Istorie a Românilor şi Istorie Universală, determinarea obiectivelor şi finalităţilor învăţământului istoric.
II. Perfecţionarea programelor la istorie deja aprobate de Ministerul Învăţământului. Elaborarea programelor de studii pentru clasele a X-a – a XII-a.
III. Alcătuirea unui program special de scriere şi editare a manualelor de istorie.6
Din 1996 până în prezent au fost elaborate Programele pentru învăţământul gimnazial şi liceal, aprobate de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Moldova7, precum şi manuale, numite „de generaţia a doua”, care corespund standardelor europene. În ultimii 12 ani în Republica Moldova s-a revenit la învăţământul istoric bazat pe realizările din ştiinţa istorică românească dar şi universală. S-a revenit deci la normalitate.
Iată, însă, că suntem martori ai unei noi tentative a guvernanţilor de a reduce la zero realizările învăţământului istoric autohton. Mă refer la decizia Guvernului Tarlev din 13 februarie 2002 „Cu privire la implementarea „Istoriei Moldovei” ca disciplină de predare în instituţiile de învăţământ”. Ca să vă daţi seama de „respectul” pe care îl poartă guvernanţii populaţiei de limbă română, voi preciza că documentul în cauză a fost adoptat atunci când în Piaţa Marii Adunări Naţionale zeci de mii de cetăţeni protestau în legătură cu decizia anterioară privind introducerea limbii ruse ca disciplină obligatorie de studiu în ciclul primar. În urma amplificării protestelor de stradă, la 16 martie 2002, Guvernul Tarlev a fost nevoit să abroge Hotărârea din 13 februarie8. Totodată, însă, a fost pus „în sarcina domnului Valerian Cristea, viceprim-ministru al Republicii Moldova, de comun acord cu Academia de Ştiinţe, Ministerul Învăţământului, organizaţiile neguvernamentale istorico-culturale din Republica Moldova, să instituie o comisie de stat pentru elaborarea concepţiei privind istoria Republicii Moldova”9.
La 24 aprilie 2002, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (A.P.C.E.) a adoptat o rezoluţie care prevede, între altele, instituirea unui moratoriu asupra deciziei privind introducerea cursului de Istorie a Moldovei în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova, decizie ce trebuie respectată neabătut, riguros de către toţi europenii, inclusiv – şi în primul rând – de demnitarii de stat, între care şi Valerian Cristea, care a iniţiat o serie de discuţii cu unii specialişti pentru a constitui comisia de stat prevăzută prin hotărârea citată. În cele din urmă, comisia a fost formată din persoane care, în marea lor majoritate, nu reprezintă ştiinţa istorică de la noi. Istoricii de bună credinţă incluşi în componenţa comisiei, participând la primele şedinţe ale acesteia, au constatat că sunt manipulaţi, că sunt folosiţi pentru a crea aparenţe, precum că se respectă principiile democratice şi pluralitatea de opinii. Ei au fost în total dezacord cu prevederea Regulamentului comisiei, în care se stipulează: „Hotărârea comisiei privind aprobarea variantei finale a Concepţiei de studiere a istoriei în Republica Moldova se adoptă şi se consideră valabilă, dacă pentru aceasta au votat cel puţin 50 la sută din membrii Comisiei”10.
Având în vedere aceste situaţii incompatibile cu ştiinţa, modul cu totul subiectiv de selectare a membrilor comisiei, precum şi faptul că o Concepţie de predare a istoriei în învăţământul din Republica Moldova a fost deja elaborată şi implementată, şapte membri ai comisiei şi-au anunţat retragerea printr-o Declaraţie adusă la cunoştinţa opiniei publice (nota red. – Declaraţia este publicată în acest număr de revistă).
 
Raportul „Aspecte teoretico-practice ale reformei curriculare în procesul educaţional la Istorie şi Ştiinţe Socio-Umane” a fost urmat de comunicarea „Aspecte practice de implementare a Curricumului Naţional la Istorie”, prezentată de dna Tatiana Mistreanu, specialist coordonator la istorie, inspector la Departamentul Educaţie, Ştiinţă, Tineret şi Sport al municipiului Chişinău.
În dezbaterile moderate de Ion Negrei, redactor-şef al revistei de istorie „Cugetul“, au luat cuvântul profesorul universitar Boris Vizer, membru de onoare al Academiei Române, profesorul universitar Alexandru Moşanu, profesorul universitar Gheorghe Palade, doctor în ştiinţe istorice Rodica Solovei, profesorul universitar Pavel Parasca, ziarista Zina Gane, doctorul în ştiinţe istorice Ion Varta, membrul corespondent al Academiei de Ştiinţe din Moldova Andrei Eşanu, profesorul universitar Gheorghe Postică, profesoara de istorie Rodica Eşanu. Vorbitorii s-au pronunţat pentru conjugarea eforturilor istoricilor, ale pedagogilor, oamenilor de ştiinţă şi cultură, studenţilor şi liceenilor – ale întregii societăţi – în a afirma hotărât şi categoric: nici o guvernare nu are dreptul să se atingă de valorile sacre ale Neamului – Limba Română, Istoria Românilor, unitatea spirituală a tuturor celor de un cuget şi o simţire.
 
NOTE
1 V. Bâcu, Gh. Corovai, A. Moraru, P. Parasca, Gh. Postică, V. Haheu. Programe pentru şcolile de cultură generală. Istoria Românilor. Clasele a V-a – a XI-a, Chişinău, 1990;
2 V. Bâcu, Gh. Corovai, A. Moraru, P. Parasca ş.a. Istoria Românilor. Programa pentru şcoala de cultură generală. Clasele a V-a – a XI-a, Chişinău, 1991; P. Parasca (coordonator), I. Niculiţă, L. Moldovanu, E. Muraru, M. Cernencu. Istoria Românilor. Programa pentru şcoala medie de cultură generală, Chişinău, 1992.
3 Vezi, de pildă, Istoria Românilor în: Programa pentru examenele de admitere în instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova, Chişinău, 1992, pag.37-45.
4 P. Parasca (coordonator). Programa cursului „Istoria Românilor” pentru facultăţile neistorice ale instituţiilor de învăţământ superior, Chişinău, 1991.
5 Făclia, 1995, 3 iunie.
6 Mai detaliat vezi: Limba Română, 1996, Nr. 3-4 (27-28), pag.190.
7 Ştiinţe Socio-Umane. Curriculum naţional. Programe pentru învăţământul liceal, Chişinău, Editura Cartier, 1999.
8 Hotărâre cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a studierii istoriei // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, 16 martie (nr. 39).
9 Ibidem.
10 Regulamentul Comisiei naţionale pentru elaborarea Concepţiei studierii istoriei în Republica Moldova (în manuscris).
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog