Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ANIVERSĂRI

“Cine zice Marius Sala, zice şi romanist în sensul cel mai larg al cuvântului”

Vlad POHILĂ

Alte articole de
Vlad POHILĂ
Revista Limba Română
Nr. 7-9, anul XII, 2002

Pentru tipar

Parcă mai deunăzi, într-un articol dedicat dlui prof. dr. Marius Sala, dna dr. Ioana Vintilă-Rădulescu, discipolă, apoi colegă a omagiatului, îşi exprima surprinderea că, iată, cel considerat “veşnic tânăr” (chiar dacă nu întotdeauna “şi ferice”), împlineşte 60 de ani de viaţă şi peste 40 de ani de activitate ştiinţifică! Dar, asta e: “Trec anii, trec lunile-n goană/Şi-n zbor săptămânile trec...” şi M. Sala a mai înscris un deceniu pe răbojul vieţii, respectiv, al muncii de cercetător şi propagator al ştiinţei despre limba maternă şi alte limbi-surori. Astfel a venit încă un început de toamnă, care e şi un prilej cum nu se poate mai potrivit pentru a ne reaminti de meritele deosebite, pe tărâmul lingvisticii, ale dlui Marius Sala – doctor profesor universitar, membru al Academiei Române, directorul Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din Bucureşti al Academiei Române, specialist de vază în domeniul romanisticii, cu deosebire al limbii române ca idiom neolatin. Încercând o sintetizare a atâtor împliniri ale unui savant, am dat preferinţă acestei aprecieri – pe cât de plastică, pe atât de “matematică”, în acelaşi timp –, formulată tot de către dna Ioana Vintilă-Rădulescu: “Cine zice Marius Sala, zice şi romanist în sensul cel mai larg al cuvântului”.
Nepot de fiu al preotului şi cărturarului Vasile Sala (1862-1942, cunoscut în epocă şi ca un asiduu folclorist), Marius Sala s-a născut la 8 septembrie 1932, la Vaşcău, judeţul Bihor. Face studii liceale în alt oraş din judeţul Bihor – Beiuş de pe Crişul Negru, în chiar faimoasa instituţie de învăţământ fundată încă la 1828 de către Samuil Vulcan. Întrezărim şi peste ani un ataşament aparte al lui M. Sala pentru “patria mică”, zona Bihorului: primele sale lucrări ştiinţifice au fost consacrate vocabularului regional şi unor fenomene toponimice bihorene.
În anii 1951-1955 urmează Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, la specialitatea limba şi literatura română. Debutează în activitatea de cercetător încă din anii de studenţie: colaborează la publicaţii de specialitate, prezintă comunicări la conferinţe ale tinerilor studioşi, participă la expediţii dialectologice.
În 1967 îşi ia doctoratul în filologie, avându-l conducător ştiinţific pe acad. Iorgu Iordan. Urmează stagii de specializare la institutele de fonetică din Grenoble, Franţa (1964), şi Lund, Suedia (1965); de asemenea – la Institutul de Limbă şi Literatură din Havana, Cuba (1966).
Din 1955 este angajat al Institutului de Lingvistică al Academiei Române, parcurgând toate treptele existente în domeniu: cercetător ştiinţific (1955), cercetător ştiinţific principal (1962), şef de sector (din 1967). Revolta anticomunistă din decembrie 1989 l-a găsit cercetător principal I, şef al sectorului de limbi romanice din cadrul Institutului de Lingvistică al Academiei Române. Din 1990 este director adjunct, iar din 1994 până în prezent – director al acestui prestigios for academic.
Doctor docent (1974), a predat, cu intermitenţe, cursuri şi seminarii în învăţământul superior din Ţară – la Universitatea din Bucureşti şi la cea din Timişoara; din 1993 este profesor la Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” din capitala română. Ca profesor invitat, a ţinut mai multe cicluri de prelegeri în străinătate: la universităţile din Heidelberg, Köln, Frankfurt pe Main (Germania, 1971, 1984, 1992-93), Malaga, Madrid şi Oviedo (Spania, 1968, 1970, 1973, 1978, 1979, 1981, 1994), Ciudad de Mexico (Mexic).
A participat la numeroase congrese, colocvii şi alte manifestări ştiinţifice internaţionale: în Germania (1963, 1967, 1971, 1981, 1986, 1988, 1993), Suedia (1965), Cuba (1966), Austria (1968, 1990), S.U.A. şi Canada (1969, 1991), Israel (1969 şi în repetate rânduri după 1990), Franţa (1971, 1998), Elveţia (1971), Venezuela, Peru şi Columbia (1975), Mexic (1981), Spania (1981, 1983, 1985, 1989, 1991, 1992, 1994), Finlanda (1988), Portugalia (1994), Italia (1995), Grecia (1997, 1998), Iugoslavia (2000) ş.a. Raportor în şedinţă plenară la primul Congres de spaniolă americană (Puerto Rico, 1983), la Congresul AEPE (Cambridge, 1994), la Congresul Internaţional de Studii Hispanice (Birmingham, 1995). A prezentat comunicări şi/sau a fost moderator la simpozioane, colocvii, conferinţe ale lingviştilor – la rang naţional sau internaţional – care s-au ţinut în ultimele patru decenii la Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Chişinău, în alte centre ştiinţifice şi culturale româneşti.
Deţine funcţii de conducere în unele societăţi lingvistice şi filologice, a unor reviste şi proiecte de specialitate: vicepreşedinte (din 1974), apoi preşedinte (din 1991) al Societăţii Române de Lingvistică Romanică; director al Biroului din România al Uniunii Latine, coordonator pentru România al Proiectului PATROM; redactor responsabil (din 1972) al revistei Studii şi cercetări lingvistice, redactor-şef al revistei Limba română (din 1990); membru în consiliile de conducere ale publicaţiilor internaţionale Bulletin de la Societé Roumaine de Linguistique Romane, Iberoromanica (Tübingen, Germania), Anuario de Linguistica Hispanica (Valladolid, Spania), Beiträge zur Romanischen Philologie (Berlin). Membru al unor foruri ştiinţifice internaţionale: Comitetul Internaţional al Atlasului Lingvistic Mediteranean (1960), Comitetul Internaţional de Studii Onomastice (1969), Junta Directiva a Asociaţiei Internaţionale a Hispaniştilior (1974-1980), Comitetul Societăţii de Lingvistică Romanică (1974-1980; din 1989 până în prezent), Comitetul Permanent al Lingviştilor (1987-1992), Comitetul ALFAL (din 1985), Comitetul Atlasului Lingvistic Romanic etc. Director al Pavilionului României la EXPO-1992 (Sevilla, Spania), comisar general al Pavilionului României la EXPO-1998 (Lisabona, Portugalia).
Marius Sala îşi spune precoce cuvântul în diverse domenii de cercetare: lingvistica romanică comparată, limba română (dialectologia, istoria limbii), spaniola americană, iudeospaniola, lingvistica generală (limbi în contact, clasificarea limbilor), onomastică. Este autorul a circa 350 de lucrări în domeniu, inclusiv aproape 20 de volume (unele realizate în colaborare), tipărite în Ţară sau dincolo de hotarele ei (unele traduse, altele scrise de autor în limbi străine).
Limbii române îi consacră mai multe articole şi studii în revistele de specialitate, comunicări la colocvii, conferinţe şi congrese naţionale şi internaţionale, alte forme de cercetare, efectuate deosebit de rodnic în anii ’60-’90 ai secolului trecut şi în primii ani ai noului veac. Se impune plenar în lingvistica română cu monografia Contribuţii la fonetica istorică a limbii române (Bucureşti, 1970, trad. în fr. – Paris, 1976), anticipată de capitolul “Fonologia românei comune” din ediţia academică a Istoriei limbii române (vol. II, Bucureşti, 1969). Tipăreşte şi alte studii a căror valoare a fost dovedită şi de transpunerea lor în alte limbi: Etimologia şi limba română. Principii – probleme (în colaborare, Bucureşti, 1987); De la latină la română (Bucureşti, 1998, traducere în fr. – Paris, 1999, în japoneză – Osaka, 2001), Introducere în etimologia limbii române (Bucureşti, 1999). În anul 2000, la Bucureşti, apare în engleză cartea May We Introduce the Romanian Language to You? (coautor – prof. univ. dr. Mioara Avram), “o prezentare a limbii române celor care vor să afle ce este ea”; în 2001, la Cluj-Napoca, vede lumina tiparului originalul lucrării date – Faceţi cunoştinţă cu limba română, aflându-se în curs de apariţie şi versiunea franceză a acestei “cărţi de vizită” a limbii noastre, destinată, în primul rând, străinilor. Marius Sala este unul dintre autorii şi coordonatorii Dicţionarului limbii române (Bucureşti, 2002), o cuprinzătoare panoramă a fenomenului lingvistic românesc, prezentat în stil enciclopedic, cu o apreciabilă rigurozitate academică. Este coordonator şi al altei lucrări lexicografice fundamentale – Dicţionarul etimologic al limbii române, la care se lucrează de mai mulţi ani în cadrul Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan” de la Bucureşti.
Tipăreşte în străinătate, aproape concomitent, două monografii cu un subiect comun – studierea limbii sefarzilor, a evreilor originari din Pen-la Iberică: Estudios sobre el judeo-español de Bucarest (Mexico, 1970) şi Phonétique et phonologie du judéo-espagnol de Bucarest (Haga – Paris, 1971). Revine la acest subiect prin monografia Le judéo-espagnol (Haga, 1976).
Au fost mult apreciate în lumea savantă volumele în care autorul tratează varii probleme de hispanistică, cu deosebire limba spaniolă din America Latină: El léxico indigena del espaňol de América. Apreciaciones sobre su vitalidad (în colaborare, Mexic, 1977), El español de América. Léxico (în colaborare, Bogota, 1982). Sunt valoroase contribuţiile lui M. Sala la cercetarea contactelor dintre limbi (cu precădere – romanice şi balcanice) şi la clasificarea limbilor vorbite pe glob: Limbile lumii. Mică enciclopedie (în colaborare, Bucureşti, 1981; Chişinău, 1994; trad. în fr. – Paris, 1984); Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice (în colaborare, Bucureşti, 1988), El problema de las lenguas en contacto (Mexico, 1988), Enciclopedia limbilor romanice (în colaborare, Bucureşti, 1989), L’ unité des langues romanes (Bucureşti, 1996), Limbi în contact (Bucureşti, 1997; trad. în spaniolă – Madrid, 1998). Coautor al valoroasei Crestomaţii romanice (vol. III, partea a III-a, 1974; capitolele “Spaniola americană”, “Iudeospaniola”, “Portugheza peninsulară”, “Portugheza din Brazilia”).
Monografiile şi studiile lui Marius Sala au beneficiat de numeroase recenzii favorabile ori chiar elogioase în presa de specialitate din România şi din multe alte state, în special în cele cu populaţii neolatine, dar şi în ţări cu vechi şi solide tradiţii de studiere a limbilor romanice.
La rându-i, M. Sala a publicat zeci de recenzii la apariţia unor importante lucrări de lingvistică, filologie şi folclor, atât în România, cât şi în întreg spaţiul neolatin, cu deosebire în cel ibero-hispanic şi americano-spaniol. A semnat numeroase articole consacrate unor personalităţi eminente ale lingvisticii române din trecut şi de azi (B.P. Hasdeu, T. Cipariu, L. Şăineanu, Th. Capidan, O. Densusianu, S. Puşcariu, I.A. Candrea, Al. Rosetti, Al. Philippide, I. Iordan, Al. Graur, C. Maneca, I. Coteanu, E. Coşeriu, M. Avram ş.a.) fiind şi unul dintre autorii volumului Istoria lingvisticii româneşti (Bucureşti, 1978). Cu diverse ocazii, s-a referit în scris şi la activitatea unor romanişti străini (W. Meyer-Lübke, Alf Lombard, C. Tagliavini, M. Alvar, Kiss Sandor, J.P. Martin, H. Meier, G.B. Pellegrini, H. Vidal Sephiha, M.L. Wagner, S. da Silva Neto, Zamora Vicente etc.).
Românii receptivi la corectitudinea şi subtilităţile limbii materne au cules fapte curioase, dar şi instructive citind articolele de cultivare a limbii şi de popularizare a cunoştinţelor lingvistice (de exemplu, numeroase note lingvistice-de toponimie referitoare la mai multe judeţe ale ţării), semnate de M. Sala şi publicate în reviste destinate unui cerc larg de cititori ca Flacăra, Contemporanul, Familia, Magazin, Scânteia, sau Tribuna României, difuzată printre românii din afara frontierelor Ţării.
Ca propagator, dincolo de hotarele Ţării, al limbii şi culturii româneşti în ansamblu, de la altitudinea unui incontestabil prestigiu de savant şi a înaltelor funcţii deţinute în forurile ştiinţifice, “era firesc ca M. Sala să se numere şi printre iniţiatorii colaborării româno-române postrevoluţionare cu lingviştii din Basarabia, în vederea reîntregirii unei simbolice “uniuni lingvistice” (Ioana Vintilă-Rădulescu). De altfel, încă în anii ’70-’80, întocmind Bibliografii ale onomasticii româneşti, pentru revista internaţională de specialitate Onoma, M. Sala (iniţial, în colaborare cu acad. I. Iordan) includea în ele şi studiile sau cărţile în domeniu tipărite la Chişinău. În anii ’90 ai sec. XX, alături de alţi lingvişti de seamă din România, a contribuit prin articole şi comunicări, prin semnarea diverselor declaraţii şi moţiuni, la restabilirea adevărului despre denumirea corectă – română – a limbii vorbite în spaţiul est-romanic din stânga Prutului; colaborează la publicaţiile de specialitate din Chişinău Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară (RLŞL) şi Limba Română. În semn de preţuire şi recunoştinţă, RLŞL (nr. 5, noiembrie-dec. 1992) a publicat la aniversarea savantului câteva materiale omagiale şi o Bibliografie cât se poate de completă a lucrărilor ştiinţifice ale lui M. Sala. În acelaşi an, prestigioasa revistă Studii şi cercetări lingvistice din Bucureşti a scos un număr omagial (nr. 4, iul.-aug. 1992): “Lui Marius Sala, la a 60-a aniversare”. În nota Consiliului de redacţie, se dă o apreciere înaltă activităţii şi personalităţii sale: “... cercetător neobosit şi întreprinzător, cu multe şi importante contribuţii în domeniul lingvisticii romanice, în special al limbii române ca limbă romanică. Sub îndrumarea şi prin străduinţele sale, colaboratorii din sectorul pe care-l conduce au elaborat studii de o valoare unanim recunoscută în lumea specialiştilor”. Această recunoaştere s-a materializat şi prin acordarea lui M. Sala a titlului de membru corespondent al Academiei Române (1993), al Academiei Regale Spaniole (1978), al Academiei de Litere din Uruguay (1994), al Institutului Mexican de Cultură (1981); alegerea sa ca Doctor Honoris Causa al universităţilor din Timişoara, Oradea şi Arad. Academia Română i-a acordat în mai multe rânduri premii pentru cercetare ştiinţifică (1970, 1981, 1989). M. Sala este, de asemenea, deţinător al Premiului Centenarul Academiei Mexicane (1975).
În ediţia pentru anul 2002 – aniversar şi pentru Marius Sala –, Calendarul Naţional, editat de Biblioteca Naţională din Chişinău, a inserat o schiţă biobibliografică despre distinsul cercetător de la Bucureşti, astfel trecându-l o dată în plus în lista personalităţilor marcante ale ştiinţei şi culturii naţionale şi universale. Şi acest articol omagial din revista Limba Română de la Chişinău constituie un gest de preţuire şi de gratitudine făcut din partea stângă a Prutului – savantului Marius Sala, directorului Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan - Al. Rosetti” de la Bucureşti, întregului colectiv de cercetători pe care dl academician îl conduce –, pentru neobosită “slujire limbii române şi a Patriei cinstire”.
 
 
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
 
a) Volume de autor în română
 
SALA, MARIUS. Contribuţii la fonetica istorică a limbii române. - Bucureşti: Ed. Academiei, 1970. - 193 p.
SALA, MARIUS. De la latină la română. - Bucureşti: Ed. Academiei, 1998.
SALA, MARIUS. Enciclopedia limbilor romanice/Mioara Avram, Jana Balacciu-Matei, Alexandra Cuniţă...; coord. (şi coaut.) Marius Sala. - Bucureşti: Ed. Şt. şi Encicl., 1989. - 335 p.
SALA, MARIUS. Etimologia şi limba română. Principii - probleme. - Bucureşti: Ed. Academiei, 1987. - 160 p.
SALA, MARIUS. Introducere în etimologia limbii române. - Bucureşti, 1999. - 228 p.
SALA, MARIUS. Limbi în contact. - Bucureşti: Ed. Şt. şi Encicl., 1997. - 287 p.
SALA, MARIUS. Limbile lumii: mică enciclopedie/Marius Sala, Ioana Vintilă-Rădulescu. - Bucureşti: Ed. Şt. şi Encicl., 1981. - 373 p.; idem: Chişinău: Ştiinţa, 1994. - 373 p.
SALA, MARIUS. Faceţi cunoştinţă cu limba română/Mioara Avram, Marius Sala. - Cluj-Napoca: Exinox, 2001 - 192 p. - (Studium).
SALA, MARIUS. Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice/M. Bârlădeanu, M. Iliescu, L. Macarie,...; coord. (şi coaut.) Marius Sala. - Bucureşti: Ed. Şt. şi Encicl., 1988. - 629 p.
 
b) Volume în limbi străine
 
SALA, MARIUS. Contributions à la phonétique historique du roumain. Paris: Klincksieck; Bucureşti: Ed. Academiei, 1976. - 296 p.
SALA, MARIUS. El español de América. T. I. Lexico/Dan Munteanu, Valeria Neagu, Tudora Şandru-Olteanu; coord. (şi coaut.). Marius Sala. - Bogota, 1982.
Partea 1 - XXIII - 623 p.;
Partea 2 - 497 p.
SALA, MARIUS. El léxico indigena del español de América: Apreciaciones sobre su vitalidad/Dan Munteanu, Valeria Neagu, Tudora Şandru-Olteanu; coord. (şi coaut.) Marius Sala. - México: Academia Mexicana; Bucureşti: Ed. Academiei, 1977. - 197 p.
SALA, MARIUS. El problema de las lenguas en contacto. - México: Universidad Nacional Autonoma de México, 1988. - 233 p.
SALA, MARIUS. Estudios sobre el judéo-español de Bucarest. - México: Universidad Nacional Autonoma de México, 1970. - 193 p.
SALA, MARIUS. Le judéo-espagnol. - Haga-Paris: Mouton XI, 1976. - 113 p.
SALA, MARIUS. Les langues du monde: petite encyclopédie/ Marius Sala, Ioana Vintilă-Rădulescu. - Bucureşti: Ed. Şt. şi Encicl. - Paris: Les Belles Lettres. - 1984. - 398 p.
SALA, MARIUS. Phonétique et phonologie du judéo-espagnol de Bucarest. - Haga-Paris: Mouton, 1971. - 224 p. - (Janua Linguarum, Séries Practica, 142).
SALA, MARIUS. L’unité des langues romanes. - Bucureşti, 1996. - 217 p.
SALA, MARIUS. May We Introduce the Romanian Language To You? /Mioara Avram, Marius Sala. - Bucureşti: The Romanian Cultural Foundation. - 2000.
 
c) Articole, studii, recenzii în română
 
SALA, MARIUS. Cu privire la terminologia marinărească//Limba română. - 1960. - Nr. 5. - p. 27-33.
SALA, MARIUS. Cuvinte panromanice şi vocabularul fundamental (al limbii române)// St. şi cercet. lingvistice. - 1980. - Nr. 4. - p. 469-474.
SALA, MARIUS. Elemente balcanice în iudeospaniolă//St. şi cercet. lingvistice. - 1966. - Nr. 2. - p. 219-224.
SALA, MARIUS. Evoluţia grupurilor latineşti ct şi cs în română// Studii şi cercetări lingvistice. - 1973. - Nr. 4. - p. 343-356.
SALA, MARIUS. Folosirea limbii române la posturile de radio şi televiziune//Academica. - 2002. Anul XII (serie nouă). - Nr. 2-3 (mai-iun.). - p. 9.
SALA, MARIUS. Fondul lexical panromanic//St. şi cercet. lingvistice. - 1983. - Nr. 5. - p. 454-456.
SALA, MARIUS. Fonologia românei comune//Istoria limbii române. Vol. II. - Bucureşti: Ed. Academiei, 1969. - p. 189- 211.
SALA, MARIUS. Iorgu Iordan (1888 - 1986)/St. şi cercet. lingvistice. - 1986. - Nr. 5. - P. 455-457; Viaţa Românească. - Nr. 10. - p. 79-81.
SALA, MARIUS. Iudeofranceză; Iudeoitaliană; Iudeoromanice; Iudeoportugheză; Iudeospaniolă: (variante de limbă)//Enciclopedia limbilor romanice. - Bucureşti: Ed. Şt. şi Encicl. - Bucureşti, 1989. - p. 166-167.
SALA, MARIUS. Latinitatea limbii române//Tribuna României. - 1989. - Nr. 384. - p. 11.
SALA, MARIUS. Observaţii despre dispariţia limbilor//Probleme de lingvistică generală. - Bucureşti, 1961. - p. 107-124.
SALA, MARIUS. Romanitate şi românitate// Academica. - 1991. - Nr. 10. - p. 10.
SALA, MARIUS. Spaniolă (castiliană), limba; Spaniolă, influenţă; spaniolă americană, variantă lingvistică// Enciclopedia limbilor romanice. - Bucureşti: Ed. Şt. şi Encicl., 1989. - p. 291-294.
SALA, MARIUS. Traco-dac, substratul//Enciclopedia limbilor romanice. - Bucureşti: Ed. Şt. şi Encicl., 1989. - p. 311 - 312.
SALA, MARIUS. Unitatea limbii române//Familia. - 1986. - Nr. 4. - p. 8.
SALA, MARIUS. Unitatea şi varietatea limbii române din perspectivă geografică//Limba Română (Chişinău). - 1995. - Nr. 4 (22). - P. 56-58; Limba Română este Patria mea. Studii, comunicări, documente. - Chişinău, 1996. - p. 239-242.
SALA, MARIUS. Vocabularul reprezentativ şi limba română//Bulletin de la Societé Roumaine de Linguistique Romane. Vol. 16. - Bucureşti, 1989. - p. 261-265.
 
d) Articole, studii, recenzii în limbi străine
 
SALA, MARIUS. Disparition des langues et contact des langues//Proceedings of the Forteenth International Congress of Linguists, Berlin, 1987. - Berlin, 1991. - Vol. II. - p. 1738-1741.
SALA, MARIUS. El rumano y el español, areas laterales de la Romania//Lengua. Literatura. Folklore. - (Santiago de Chile). - 1967. - p. 439-447.
SALA, MARIUS. Les relationes entre les mots latins et ceux d’autres origines dans le roumain commun// Revue roumaine de linguistique. - 1980. - Nr. 5. - p. 595-597.
SALA, MARIUS. Sobre las normas del español de America//Logos linguistica in honorem Eugenio Coseriu. Vol. V. - Berlin, New York, Madrid, 1981. - p. 465-469.
SALA, MARIUS. Sur la disparition d’un type morphologique roumain// Revue roumaine de linguistique romane. - 1974. - Nr. 149 - 152. - p. 467-470.
SALA, MARIUS. Sur les mots conservés uniquement en roumain// Scritti linguistici. Vol.II. - (Pisa, Italia), 1983. - p. 1393-1398.
SALA, MARIUS. L’univers de la linguistique//Wege in der Sprachwissenschaft. Vierundvierzig autobiographische Berichte. Festschrift für Mario Wandruszka. - Tübingen, 1991. - p. 199-213.
 
e) Despre Marius Sala
 
BALACCIU, JANA. Sala, Marius/Jana Balacciu, Rodica Chiriacescu. Dicţionar de lingvişti şi filologi români. - Bucureşti, 1978. - p. 222. - (Dicţionarele “Albatros”).
BLAJOVICI, TRAIAN. De vorbă cu Marius Sala: (despre viaţa şi activitatea lui M. Sala)// Familia. - 1982. - Nr. 12. - p. 5-6.
Lui Marius Sala, la a 60-a aniversare//St. şi cercet. lingvistice. - 1992. - Nr. 4 (iul.- aug.): (număr omagial consacrat activităţii ştiinţifice a lui M. Sala).
MUNTEANU, DAN. Cinci minute cu lingvistul Marius Sala: (dialog despre activitatea curentă a cercetătorului) //Tribuna României. - 1978. - Nr. 138. - p. 4.
POHILĂ, VLAD. Marius Sala//Calendar Naţional-2002. - Chişinău, Ed. Bibliotecii Naţionale. - 2001. - p. 242-244.
RUSU, DORINA. Sala, Marius// Membrii Academiei Române. - Bucureşti, 1999. - p. 469.
Sala, Marius. Bibliografia lucrărilor lui M. Sala, profesor, doctor docent. 1951 - 1991./întocmită de A. Dumitriu-Stăncioiu, Cr. Mujdei, Cr. Socol, Ioana Vintilă-Rădulescu// Revistă de lingvistică şi şt. literară. - 1992. - Nr. 5. - p. 77-89.
Sala, Marius//Dicţionar enciclopedic ilustrat (DEI). - Chişinău: Ed. Cartier, 1999. - p. 1668.
Sala, Marius//Nemuritorii: Academicieni români. - Bucureşti, 1994. - p. 270-271. - (Personalităţile României contemporane).
VINTILĂ-RĂDULESCU, IOANA. Marius Sala. La 60 de ani//Revistă de lingvistică şi şt. literară. - 1992. - Nr. 5. - p. 76-89.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog