Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ÎN SERVICIUL LIMBII ROMÂNE

CNT – instituţie metodico-consultativă în probleme de terminologie

Albina DUMBRĂVEANU

Alte articole de
Albina DUMBRĂVEANU
Revista Limba Română
Nr. 7-9, anul XII, 2002

Pentru tipar

Înfiinţarea în Republica Moldova a unei instituţii ştiinţifico-metodice şi informativ-consultative în probleme de terminologie a fost o necesitate stringentă. În anul 1989, Comisia de Terminologie Tehnico-Ştiinţifică de pe lângă Prezidiul Academiei de Ştiinţe a fost transformată în Centrul Republican de Terminologie, care a funcţionat cu această denumire până în 1992, când, cu titulatura: Centrul Naţional pentru Standarde de Limbă, a fost transferat în subordinea Departamentului de Stat al Limbilor, nou creat. După desfiinţarea Departamentului de Stat al Limbilor, Centrul denumit Centrul Naţional de Terminologie (C.N.T.) va funcţiona în cadrul Ministerului Învăţământului. Conform Hotărârii nr. 998 a Guvernului Republicii Moldova din 28 septembrie 1998, Centrul Naţional de Terminologie trece în subordinea Departamentului Relaţii Naţionale şi Funcţionarea Limbilor, actualmente Departamentul Relaţii Interetnice, în conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 940 din 7 septembrie 2001.
În structura sa C.N.T. are trei subdiviziuni: Serviciul standarde de limbă în comunicarea oficială, condus de Maria Mocanu, specialist în domeniul economiei, finanţelor; Serviciul de unificare şi standardizare a terminologiilor sectoriale, în fruntea căruia este Teodora Gorceac, specialist în domeniul tehnicii, transporturilor, construcţiilor şi Serviciul de informatizare a fondului terminologic, condus de Silvia Starciuc, specialist în informatică.
În conformitate cu regulamentul C.N.T., subdiviziunile menţionate realizează următoarele sarcini: unificarea şi adaptarea terminologică a standardelor pentru economia naţională a Republicii Moldova; studierea, unificarea şi standardizarea terminologiilor sectoriale şi clasificarea lor pe domenii de activitate umană; coordonarea punerii în uz a documentaţiei oficiale şi a formularelor tipizate în limba română din domeniul lucrărilor de secretariat, al finanţelor, comerţului, telecomunicaţiilor etc.; asigurarea corectitudinii textelor publicitare, denumirilor de instituţii, organizaţii, întreprinderi etc.; popularizarea terminologiilor uzuale prin intermediul mass-media ş.a.
Specialiştii de la C.N.T. acordă consultaţii în probleme de terminologie, de onomastică, de cultivare a limbii prin intermediul unui telefon instalat în biroul „Serviciul limbii”. Formând numărul de telefon 24.64.92, orice persoană poate afla echivalentul unui termen în/din limba română din/în limba rusă, i se vor propune soluţii privind selectarea corectă a unui termen din şirul de sinonime incluse în vreun dicţionar sau privind sensul unui termen pe care beneficiarul l-a extras dintr-un text de specialitate.
Conform Regulamentului, C.N.T. are sarcina de elaborare, unificare, corectare şi autorizare a denumirilor de instituţii, întreprinderi, organizaţii, asociaţii, societăţi comerciale, unităţi agricole, localităţi, străzi, nume de persoane ş.a.
Prin deciziile Primăriei municipiului Chişinău şi în baza Legii cu privire la publicitate, agenţii economici sunt obligaţi să vizeze la C.N.T. textele publicitare, anunţurile, afişele şi alte texte de informare vizuală.
La C.N.T. vin toţi acei care vor să redreseze cu adevărat situaţia lingvistică din instituţia în care activează.
Chiar din primii ani de existenţă Centrul de Terminologie, în conformitate cu Programul de Stat pentru asigurarea funcţionării limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, şi-a pus drept sarcină editarea unei serii de mici dicţionare de terminologie din diverse domenii. Astfel a fost inaugurată „Biblioteca profesiei”, primele lucrări ale căreia sunt: Termeni pentru părinţi şi educatori ai grădiniţelor (1990), Termeni administrativi-cancelăreşti (1990), Dicţionar de transport auto rus-român (1991).
Implementarea limbajului românesc de specialitate în organele administrative locale este însoţită de normarea terminologiei în domeniu. În baza termenilor uzuali fişaţi şi apoi stocaţi în Banca de Date Terminologice, C.N.T., în colaborare cu Asociaţia Naţională de Terminologie “TermRom Moldova”, a tipărit Dicţionarul funcţionarului public (ed. I-a – 1996, ed. a II-a – 1997). Această lucrare lexicografică se înscrie în categoria dicţionarelor bilingve de specialitate şi înregistrează termeni şi sintagme de mare importanţă pentru afirmarea limbii oficiale în administraţie. El poate fi util tuturor persoanelor care doresc să cunoască terminologia administrativă naţională.
În vederea realizării legislaţiei lingvistice, s-a impus şi redactarea unei alte lucrări, Ghidul funcţionarului public. Corespondenţa şi tehnica secretariatului (ediţiile 1996, 1997 şi 2001), care include materiale de ordin teoretico-practic referitoare la corespondenţa administrativă, cereri oficiale şi personale, acte oficiale, îndrumări vizând redactarea corespondenţei şi tehnica secretariatului. În anul 1999 Ghidul nominalizat a fost reeditat cu sprijinul Departamentului Relaţii Naţionale şi Funcţionarea Limbilor, ediţie care s-a epuizat totalmente, iar lucrarea continuă să fie solicitată.
Câteva mii de formulare tipizate stocate constituie baza computerizată a băncii de imprimate tipizate a C.N.T.A văzut lumina tiparului ediţia a doua a Catalogului de acte oficiale din administraţia publică (1996) pentru uz obligatoriu în primăriile şi consiliile judeţene, o nouă ediţie, revăzută şi completată, fiind editată în 2000.
În anul 1996 a apărut Dicţionarul rus-român al lucrătorului din alimentaţia publică, care cuprinde circa 3000 de termeni din domeniu: denumiri de produse alimentare, ambalaje, maşini, procese tehnologice etc. şi care are drept scop punerea în uz în Republica Moldova a terminologiei din industria alimentară.
La sfârşitul anului 1998, numărul de lucrări editate de C.N.T. a fost completat cu ABC-ul funcţionarului serviciului de personal. Credem că această carte are un important rol instructiv-practic, devenind un instrument de lucru pentru funcţionarii din serviciul de personal, din secretariate. În ABC-ul funcţionarului serviciului de personal au fost inserate modele de ordine (de angajare, de concediere, de transfer etc.), de înscrisuri, recomandări privind scrierea corectă a numelor de persoane în carnetele de muncă, precum şi modele de vize şi rezoluţii ce se aplică în actele oficiale, modele de adeverinţe, cereri, delegaţii etc. În linii generale, lucrările menţionate vor constitui instrumentul indispensabil pentru extinderea utilizării sociale a limbii române în domeniile respective.
În seria „Biblioteca profesiei” a văzut lumina tiparului Dicţionarul lucrătorului din construcţii şi gospodăria locativă, care include termeni din mai multe sfere: întreţinerea clădirilor, instalaţii sanitare, canalizare, salubrizare, lucrări de reparaţie, serviciul de exploatare a locuinţelor etc. Lucrarea este adresată în primul rând angajaţilor din SEL-uri, direcţiile locative, dar şi tuturor celor care vor să însuşească terminologia din domeniul nominalizat.
Cu sprijinul financiar al Departamentului Relaţii Naţionale şi Funcţionarea Limbilor, au apărut Dicţionarul de termeni financiar-bancari şi de bursă, care cuprinde terminologia respectivă în patru limbi: română, rusă, franceză, engleză şi Dicţionarul profesiilor şi ocupaţiilor. Ultimul va fi de un real folos serviciilor de personal, unde se completează carnetele de muncă. Se ştie că până nu de mult carnetele se completau doar în limba rusă, iar denumirile româneşti de profesii, specialităţi, îndeletniciri nu sunt cunoscute nici pe departe de toţi funcţionarii din domeniu.
În anul 2000 a văzut lumina tiparului un nou dicţionar terminologic, de această dată din domeniul artei frizurii, coafurii, styling-ului, machiajului, cosmeticii, manichiurii. Dicţionarul inventariază circa 4600 de termeni şi sintagme şi este adresat atât personalului din saloanele de coafură şi frizerii, cât şi tuturor celor interesaţi de exprimarea corectă.
Dicţionarul silvicultorului, editat de asemenea în 2000, cuprinde 3400 de termeni şi sintagme uzuale din domeniile: botanică, zoologie, ornitologie, lemn, hârtie, cherestea, micologie, fitopatologie, cinegetică etc. Cercul destinatarilor acestui dicţionar îl depăşeşte pe cel al specialiştilor din silvicultură.
C.N.T. desfăşoară şi alte activităţi în scopul promovării şi implementării terminologiei naţionale. La 17 decembrie 1998, în colaborare cu Academia de Studii Economice din Moldova, a fost organizată prima conferinţă ştiinţifico-practică cu genericul „Terminologie şi limbaje specializate”. Până în prezent au avut loc trei conferinţe cu acest generic, cu o periodicitate de doi ani. Ediţia a II-a, din 12 noiembrie 1999, a fost organizată în colaborare cu A.R.T. „TermRom”, Bucureşti, Departamentul Relaţii Naţionale şi Funcţionarea Limbilor, Uniunea Latină.
La 1 iunie 2001, cu concursul Universităţii Tehnice din Moldova, şi-a desfăşurat lucrările cea de a III-a ediţie a conferinţei „Terminologie şi limbaje specializate”, la care au participat savanţi din instituţiile ştiinţifice şi de învăţământ din Republica Moldova şi România.
La 27 august 1999, cu prilejul împlinirii a 10 ani de la adoptarea legislaţiei lingvistice, Centrul Naţional de Terminologie împreună cu Universitatea Real-Umanistică din Cahul a organizat Conferinţa ştiinţifico-didactică „Mult e dulce şi frumoasă...”. Materialele acestor conferinţe au fost însumate în ediţii speciale.
În anul curent, cu sprijinul logistic al Uniunii Latine, a apărut primul CD-Rom cu resursele terminologice ale Asociaţiei Române de Terminologie „TermRom” şi ale Asociaţiei Naţionale de Terminologie „TermRom Moldova” formată pe lângă C.N.T. Acest eveniment reprezentând o continuitate a relaţiilor noastre de cooperare cu Uniunea Latină şi cu diverse instituţii specializate din România, este şi un răspuns la cererea utilizatorilor de informaţie terminologică pe suport electronic.
În baza proiectului selectat în cadrul concursului lansat de Uniunea Latină, Centrul Naţional de Terminologie a organizat, între 26-31 mai 2002, Colocviul şi seminarul de formare în traducere şi terminologie, la care au participat cercetători ştiinţifici de la C.N.T. şi Academia de Ştiinţe, cadre didactice de la Universităţi din Chişinău, Timişoara, Iaşi. A fost editată culegerea de materiale „Probleme actuale de traducere şi terminologie”.
Specialiştii C.N.T. sunt prezenţi cu comunicări, prelegeri la seminare, stagii, mese rotunde, organizate de preturi, întreprinderi, instituţii departamentale din republică, unde sunt puse în discuţie probleme stringente de funcţionare a limbii de stat, de perfectare a actelor de identitate, utilizare a terminologiei ştiinţifice conform standardelor naţionale, aprobare a denumirilor de întreprinderi şi a textelor publicitare.
Pe lângă Centrul Naţional de Terminologie, în 1993, a fost creată Asociaţia Naţională de Terminologie „TermRom Moldova” care reuneşte specialişti în domeniu din Republica Moldova şi are drept scop constituirea Băncii de Date Terminologice, schimbul de resurse terminologice cu Asociaţia „TermRom”, Bucureşti, şi cu alte centre de terminologie din ţările Uniunii Latine, contribuind şi în acest mod la promovarea terminologiilor naţionale întru afirmarea limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova.
Cu concursul Departamentului Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică, la C.N.T. a fost organizat Comitetul Tehnic nr. 7 Terminologie, abilitat să elaboreze şi să recomande pentru înregistrarea de stat standardele naţionale de terminologie. Din comitet fac parte specialişti de la instituţii de cercetare, de proiectări tehnologice, de la instituţii de învăţământ superior, de la ministere şi departamente. În colaborare cu instituţiile respective, au fost puse în circulaţie peste 50 de standarde de terminologie.
Între preocupările curente, se impune necesitatea unei revizuiri urgente a standardelor interstatale GOST, declarate standarde naţionale pe teritoriul Republicii Moldova (pentru grupuri de produse concrete) şi completarea acestora cu informaţii, instrucţiuni etc. autohtone prin care să se stabilească sortimentul şi denumirile produselor în limba română. Ca rezultat al discuţiilor purtate în acest scop cu „Moldova-Standard”, a fost emisă Hotărârea nr. 494-SM din 10.12.1998 a Departamentului menţionat, ale cărei prevederi trebuie să fie executate.
Uniunea Latină, organizaţie interguvernamentală a ţărilor cu limbi neolatine, a lansat un concurs special de terminologie tehnico-ştiinţifică pentru România şi Republica Moldova. În anul 1999 concurenţii din Republica Moldova au ocupat două locuri premiante în cadrul ediţiei de la Bucureşti.
Centrul Naţional de Terminologie a participat la organizarea concursului Premiul Uniunii Latine pentru Terminologie Ştiinţifică şi Tehnică în limba română (ediţia Chişinău, 2002), în al cărui cadru au fost decernate premii şi concurenţilor din Republica Moldova.
 Cercetătorii C.N.T., între care fizicieni, biologi, ziarişti, filologi, colaborează în permanenţă cu experţi din diverse domenii, inclusiv din comitetele de standardizare. C.N.T. dispune de un fond de literatură tehnico-ştiinţifică, didactică, de dicţionare, cataloage de formulare tipizate, editate în România, ceea ce constituie un suport metodic şi informativ pentru activitatea curentă. Specialiştii de la C.N.T. participă activ la constituirea Băncii de Date Terminologice, care se completează mereu.
Suntem deschişi pentru colaborare cu instituţiile competente din republică întru a soluţiona una din problemele stringente: excluderea denumirilor ruseşti de culturi agricole, de produse alimentare şi nealimentare şi introducerea în uz, respectiv, a denumirilor româneşti. Până la ora actuală, de exemplu, avem caise de tipul Krasnoşceki, Chişiniovski Rani, Moldavski olimpieţ, Raduga etc., care figurează în SM 59:199 sau piersici Urojainyi joltyi, Iulski, Socinîi, Moldavski joltyi, Uspeh, Moldavski pozdnii etc. – denumiri din SM 60:1999. Aceeaşi situaţie se constată şi în cazul altor produse agricole, alimentare, nealimentare, cf. o etichetă de la „Bucuria” S. A.: bomboane „Deceluş”; mai sus, pe aceeaşi etichetă, este scris în ruseşte: конфеты „Школьная”. Deci Школьная sau Deceluş?
Pe pachetul de ţigări „Leana”, produse de F.E.T. „Orhei” S. A., textul e plin de greşeli, iar denumirea este scrisă cu litere ruseşti. La întrebarea de ce nu ar face un ambalaj cu denumirea şi note în română, ni s-a răspuns: „С латиницей сигареты не имеют товарный вид” (!?).
Am evidenţiat doar câteva aspecte ale preocupărilor C.N.T., probleme pentru a căror soluţionare este necesară implicarea întregii societăţi întru a promova în toate domeniile de activitate limba română literară.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog