Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

CONGRESUL I AL FILOLOGILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Front unic în apărarea limbii române

Anatol EREMIA

Alte articole de
Anatol EREMIA
Revista Limba Română
Nr. 9-12, anul XI, 2001

Pentru tipar

Stimaţi colegi! Onorată asistenţă!
Consider drept sarcină primordială a congresului nostru mobilizarea şi consolidarea forţelor progresiste întru apărarea limbii române şi, în acest plan, a drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova. Denumirea limbii de stat şi provenienţa ei istorică sunt probleme deja soluţionate, demonstrate de savanţii lingvişti, sunt realităţi cunoscute şi recunoscute de toată lumea. “N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut. Aceasta să se ştie din partea locului, ca să nu mai vorbim degeaba” (A. Mateevici).
Altceva trebuie să ne preocupe astăzi, şi anume ce să întreprindem pentru a contracara atacurile, presiunile răuvoitorilor asupra limbii şi istoriei neamului. Iar acestea sunt evidente:
– Prin decizie guvernamentală a fost lichidată Direcţia funcţionării limbii de stat şi a limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova din cadrul recent “restructuratului” Departament Relaţii Interetnice.
– A fost revizuit şi orientat spre faimosul “bilingvism” statutul Centrului Naţional de Terminologie.
– La Televiziunea Naţională au fost suspendate multe emisiuni de limbă, literatură şi cultură românească.
– În şcoli se prevede reintroducerea limbii ruse ca obiect de studiu obligatoriu, începând chiar din clasa a II-a.
– În instituţii, organizaţii şi întreprinderi au fost lichidate cercurile de studiere a limbii române de către alolingvi, conlocuitorii noştri de altă etnie fiind lipsiţi în acest fel de posibilitatea de a cunoaşte şi a vorbi limba oficială a statului.
– Neprietenii noştri ne profanează locurile sfinte, devastează monumentele istorice şi de cultură românească.
– Este preconizată discutarea şi aprobarea în Parlament a unei legi cu privire la cea de a doua limbă de stat în republică – limba rusă.
– În organele şi instituţiile de stat este promovată şi susţinută comunicarea într-o altă limbă decât cea oficială, în limba rusă. Aici devin obişnuite formulele de adresare inadecvate, anacronice: “Tovarişci Ivanov” şi “Tovarişci Sidorov”, “Vasilii Ivanovici” şi “Evghenia Martânovna”.
– În actele noastre personale şi în documentele oficiale tot mai frecvent îşi fac apariţia formele eronate (rusificate) de scriere şi transcriere a numelor proprii româneşti, toponime şi antroponime: Briceanî, Karpineanî, Kişiniov, Orgheev, Soroki; Grigorii, Piotr, Eftodii, Palancean.
– Cărţile, ziarele şi revistele de limba rusă au inundat librăriile şi tarabele ambulante de pe străzile oraşelor, în timp ce bibliotecile duc lipsă de carte românească, iar şcolile – de manuale şi materiale didactice în limba română.
– Continuă procesul de “curăţire a cadrelor” în structurile de stat şi în instituţiile publice (Radioteleviziunea Naţională, Agenţia “Moldpres”, ministere, departamente etc.), specialiştii calificaţi fiind înlocuiţi cu aşa-zişii profesionişti, care nu sunt altceva decât oamenii de nădejde ai actualului regim comunist.
Unii dintre diriguitorii de astăzi se bat cu pumnul în piept că ei ar fi adevăraţii patrioţi ai acestui meleag. E cazul să-i întrebăm ce fel de patrioţi sunt ei dacă nu-şi iubesc neamul, nu o populaţie de pe un mal sau altul, ci întreg neamul strămoşesc, stăpân la el acasă, de la Tisa până la Nistru şi dincolo de Nistru? Ce fel de patrioţi sunt ei, dacă nu cunosc şi nu vor să cunoască istoria acestui neam, nu-i respectă tradiţiile, obiceiurile, datinile? Lor li se arată evenimente şi întâmplări din trecutul nostru, cu care ar putea să cârpească istoria unor imperii apuse. Zadarnică încercare. neamul românesc îşi are trecutul său glorios, propria istorie cu vechime de peste două milenii.
În sfârşit, ce fel de patrioţi sunt ei, dacă nu-şi vorbesc sau îşi vorbesc pocit graiul matern, promovând în acelaşi timp, la nivel de stat, o altă limbă, limba altei etnii şi a altui stat? Nu, nu sunt patrioţi cei ce s-au înstrăinat de neamul lor, cei ce împărtăşesc concepţia care propagă indiferenţa faţă de patrie, neîncrederea în capacităţile creatoare ale propriului popor, dispreţul faţă de valorile culturii materiale şi spirituale ale întregii naţiuni, faţă de limba şi tradiţiile naţionale progresiste. cei ce propagă asemenea concepte sunt calificaţi după merit – cosmopoliţi.
Deci să ne unim forţele întru protejarea limbii române şi a tradiţiilor culturale româneşti. În acest scop propun următoarele:
– A crea un front comun de apărare a valorilor noastre spirituale în toate instituţiile civile şi de stat (organizaţii, întreprinderi, şcoli etc.).
– A contracara presiunile asupra limbii băştinaşilor, încercările de subminare a cuceririlor din 1987-1989 în domeniul limbii, istoriei şi culturii naţionale. Trebuie condamnate tentativele fabricării manualelor de “limba moldovenească” şi de “istorie a moldovenilor”.
– a crea un for suprem al filologilor basarabeni – Societatea Filologilor din republica Moldova (SFRM). Consiliul coordonator al SFRM va supraveghea în permanenţă buna funcţionare a limbii oficiale (de stat) în toate sferele de activitate umană şi va informa organele de drept şi publicul larg asupra situaţiei lingvistice din Republica Moldova.
– Consiliul coordonator al SFRM îşi va asuma iniţiativa şi dreptul de a redacta şi a publica proiectul noii Legi privind funcţionarea limbii oficiale şi a limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi proiectul Programului de stat cu privire la studierea şi funcţionarea limbii române ca limbă oficială (de stat) în republica Moldova. Aceste documente urmează să fie discutate public şi apoi prezentate pentru aprobare în Parlament. Concomitent se va propune Parlamentului modificarea articolului 13 din Constituţie în următoarea redacţie: Limba de stat a Republicii Moldova este limba română.
– Consiliul coordonator al SFRM va informa în permanenţă instituţiile şi organizaţiile internaţionale despre situaţia lingvistică şi respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova.
– Rezoluţia Congresului I al Filologilor din Republica Moldova se va da publicităţii şi se va difuza ambasadelor şi reprezentanţelor altor ţări (cu sediul la Chişinău), organizaţiilor şi forurilor internaţionale, ministerelor, departamentelor, instituțiilor civile şi de stat din Republica Moldova.
Acestea cred că sunt sarcinile imperioase, problemele de primă importanţă ce necesită a fi soluţionate de urgenţă.
Cu noi este adevărul istoric şi bunul Dumnezeu.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog