Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

LECŢIILE ISTORIEI

RECURS LA PATRIMONIU

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

EVENIMENT

HISTORIA MAGISTRA VITAE

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

SOCIOLINGVISTICĂ

ÎNTRUNIRI ŞTIINŢIFICE

CRITICĂ, ESEU

PROZATORI CONTEMPORANI

POESIS

PERMANENŢA CLASICILOR

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

LITERATURĂ UNIVERSALĂ

PRO DIDACTICA

ANIVERSĂRI. GHEORGHE CHIVU – 70

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

DINTRE SUTE DE REVISTE

CONFLUENŢE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

IN MEMORIAM ION DUMENIUK

DUMITRU IRIMIA ÎN POSTUMITATE

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

CONGRESUL I AL FILOLOGILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Scrisoare deschisă

Alte articole de Revista Limba Română
Nr. 9-12, anul XI, 2001

Pentru tipar

dlui Vladimir Voronin, preşedinte al Republicii Moldova,
dnei Eugenia Ostapciuc, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova,
dlui Vasile Tarlev, prim-ministru al Republicii Moldova
 
Noi, participanţii la Congresul I al Filologilor din republica Moldova, luând în dezbatere problemele funcţionării limbii oficiale a republicii şi rolul ei în asigurarea unităţii şi integrităţii statului, ne exprimăm convingerea că mai presus de orice consideraţii partinice, politice şi ideologice stă adevărul ştiinţific şi istoric. În contextul social-politic actual nu poate fi admis punctul de vedere exclusivist al unui grup etnic (chiar dacă acesta are o patrie puternică şi mare), care pune în inferioritate populaţia titulară şi limba maternă a acesteia.
vă amintim, stimaţi conducători ai statului, că declararea limbii populaţiei majoritare drept limbă de stat, în 1989, a fost un gest de corectare a nedreptăţilor monstruoase făcute limbii acestui pământ în anii ţarismului şi ai regimului sovietic. Oficializarea ei a însemnat o soluţie unică de salvare a limbii române la est de Prut şi de stopare a procesului cumplit de rusificare definitivă, de deznaţionalizare diabolică a românilor moldoveni.
Astăzi constatăm cu regret că:
– nu s-a legiferat încă denumirea corectă a limbii noastre – limba română – confirmată în declaraţia de independenţă din 27 august 1991 de Academia de Ştiinţe a Moldovei şi de toţi romaniştii din lume, inclusiv din spaţiul ex-sovietic, şi de care, din păcate, nu s-a ţinut cont la adoptarea Constituţiei în vigoare a Republicii Moldova, ceea ce ne dezonorează în faţa opiniei mondiale;
– limba populaţiei titulare nu-şi are locul cuvenit în structurile statului, mulţi funcţionari publici de toate nivelurile n-o posedă şi n-o întrebuinţează în activitatea lor;
– predarea limbii române în şcolile de toate gradele este afectată din cauza lipsei de manuale, de literatură didactică şi metodică;
– însuşirea limbii de stat de către alolingvi, începută în anii 1990-1993, a fost practic stopată în 1994 o dată cu lichidarea Departamentului de Stat al Limbilor, pe atunci unicul organism guvernamental menit să asigure funcţionarea normală a limbii noastre şi a celorlalte limbi vorbite pe teritoriul republicii;
– actualul Departament al Relaţiilor Interetnice a devenit o instituţie care sfidează limba română, valorile noastre naţionale, sarcina lui constând în a impune prin orice mijloace, pretutindeni, limba rusă. în felul acesta sfera de întrebuinţare a limbii de stat se îngustează, revenindu-i vechiul rol de străină la ea acasă.
La cele enumerate se adaugă, bineînţeles, şi menţinerea în vigoare a legislaţiei lingvistice întocmite încă pe timpul Uniunii Sovietice, în care limba rusă era limbă de comunicare interetnică pe teritoriul întregului imperiu de odinioară, deci şi pe teritoriul Republicii Moldova.
Ca rezultat, limba română n-a devenit un mijloc important de exprimare şi de comunicare, cedând – în virtutea cauzelor parţial enumerate – în faţa limbii ruse, în care şi-au făcut studiile majoritatea specialiştilor. Mai mulţi conaţionali, inclusiv unii funcţionari de stat, care intră în dialog cu lumea civilizată, vorbesc o limbă pocită, săracă, aproximativă, lipsită de coerenţă, îmbâcsită de rusisme.
În aceste condiţii, limba populaţiei titulare înfruntă o permanentă şi ruinătoare presiune din partea limbii ruse. Chioşcurile din întreaga republică sunt pline de ziare, reviste şi cărţi în această limbă, iar “Russkoe radio” şi alte posturi Radio şi TV de expresie rusă inundă eterul.
Introducerea limbii ruse în calitate de a doua limbă de stat, care va fi, de fapt, prima şi unica, ar adânci procesul de deznaţionalizare, înregistrat în perioada sovietică, de subminare a identităţii naţionale şi statale, ar stimula în continuare haosul lingvistic şi ar tensiona situaţia socială şi politică în republică.
În general, prin hotărârile de ultimă oră, Parlamentul chişinăuian continuă genocidul etnic, aplicat românilor moldoveni de circa două secole.
ne exprimăm deplina solidaritate cu cerinţele Congresului Istoricilor din Republica Moldova privind păstrarea disciplinei de studiu Istoria Românilor.
Neînţelegând şi tratând problemele limbii române şi ale istoriei românilor din punctul de vedere al moldovenismului primitiv se lezează drepturile şi demnitatea pedagogilor oneşti şi competenţi.
Declarăm cu toată hotărârea că nu vom permite să fie profanată imaginea marilor creatori de limbă română: Eminescu şi Creangă, Alecsandri şi Hasdeu, Coşbuc şi Caragiale, Negruzzi şi Mateevici, Arghezi şi Goga, Eliade şi Blaga.
oamenii de ştiinţă din republică, specialiştii de la Academie, de la catedrele de limba română şi de limbi romanice ale instituţiilor de învăţământ superior au adus suficiente şi concludente dovezi în favoarea denumirii corecte a limbii noastre (a se vedea: Limba română este patria mea. Studii. Comunicări. Documente, Chişinău, 1996), încât continuarea discuţiilor în problema dată este absurdă. E de competenţa şi de onoarea dumneavoastră de a modifica urgent art. 13 din Constituţia Republicii Moldova în conformitate cu adevărul ştiinţific cunoscut şi recunoscut în întreaga lume.
În cazul în care Parlamentul şi alte structuri vor întreprinde acţiuni legislative şi administrative de constrângere, de falsificare în continuare a adevărului ştiinţific şi istoric, de rusificare a românilor moldoveni, a ucrainenilor, găgăuzilor, bulgarilor, vom recurge la alte mijloace de protest şi de sensibilizare a organismelor internaţionale.
 
Participanţii la Congresul I
al filologilor din Moldova

Chişinău
29 august 2001

 

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog