Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

CONGRESUL ISTORICILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Întru apărarea demnităţii naţionale, pentru stoparea românofobiei şi a campaniei de denigrare a istoriei românilor

Alte articole de Revista Limba Română
Nr. 4-8, anul XI, 2001

Pentru tipar

Apelul Congresului istoricilor din Republica Moldova
 
Noi, cercetătorii ştiinţifici în domeniul istoriei, cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar, doctoranzii, masteranzii, studenţii, oamenii de ştiinţă şi cultură, întruniţi la Congresul istoricilor din Republica Moldova, am constatat următoarele:
După o perioadă îndelungată de totalitarism comunist, ca rezultat al mişcării de renaştere naţională şi democratizare a societăţii, în Republica Moldova, la răscrucea anilor 80–90, a fost respins cursul dogmatic, antiştiinţific, falsificat de istorie a R.S.S. Moldoveneşti, ce era predat în instituţiile de învăţământ. Tot atunci s-a format cadrul democratic pentru cercetarea şi predarea istoriei naţionale în baza principiilor ştiinţifice. Prin aceste acţiuni a fost demolat statutul istoriei ca slugă a politicului, ce i-a fost atribuit de către regimul totalitar comunist, restituindu-i-se dreptul de obiect ştiinţific în cadrul ştiinţelor socioumane.
Reforma învăţământului istoric în Republica Moldova a parcurs câteva etape distincte. Mai întâi, istoricii au elaborat Concepţia cercetării, studierii/învăţării şi predării istoriei în şcoală. Ulterior, un grup de specialişti în domeniu au întocmit curriculumul la istorie. Aceste documente programatice au fost discutate şi aprobate în cadrul câtorva seminare ale istoricilor convocate de organele de resort ale Republicii Moldova, în colaborare cu structurile specializate ale Consiliului Europei.
În baza curriculumului, profesori universitari, cercetători în domeniul istoriei, profesori din instituţiile preuniversitare, precum şi metodişti cu experienţă au elaborat, pe bază de concurs, manuale pentru studierea istoriei în şcoală. Au fost pregătite şi editate ghidurile profesorului, au fost tipărite reviste, atlase şi alte materiale didactice.
Actualmente în învăţământul preuniversitar istoria se studiază la două niveluri – gimnazial (clasele V–IX) şi liceal (clasele X–XII), fiind constituită din două obiecte separate: “Istoria românilor” şi “Istoria universală”.
Concomitent, în perioada respectivă a fost editată o bogată literatură istorică (monografii, studii, culegeri de documente, crestomaţii, reviste etc.) care a devenit un suport indispensabil în procesul de instruire istorică.
În instituţiile de învăţământ superior din republică şi de peste hotare au fost pregătite cadre calificate pentru asigurarea predării istoriei în şcoală. În acest sens, s-a acumulat o bogată experienţă şi în predarea cursului de “istorie a românilor” în Republica Moldova.
Experienţa de elaborare a concepţiei de predare a istoriei în şcoală, de pregătire şi editare a manualelor a fost apreciată înalt de către specialişti în domeniu din alte ţări (România, Germania, Franţa, Iugoslavia, Georgia), precum şi de Institutul Internaţional al Manualelor (Frankfurt, Germania).
 
Noi, delegaţii şi participanţii la Congresul istoricilor din Republica Moldova, ne exprimăm protestul în legătură cu tentativele actualei conduceri a Republicii Moldova de a substitui cursul de “Istorie a românilor” cu “Istoria Moldovei”. Promotorii acestei idei consideră, în mod eronat, că în Republica Moldova se studiază istoria altei etnii decât cea care alcătuieşte majoritatea absolută a populaţiei, impunându-ne studierea istoriei după principiul statal.
În ultimul timp, în unele ziare, la Radio şi TV, în unele documente (acte) menite să ne prezinte imaginea în organismele internaţionale, s-a declanşat o campanie de denigrare a istoriei neamului nostru, în felul acesta fiind lezată demnitatea naţională a populaţiei băştinaşe. Momentele cruciale ale istoriei noastre naţionale, legate de formarea poporului român şi a limbii române, de unitatea românească, de evenimentele din anii 1812, 1917–1918, 1940, 1941, 1944, 1946–1947 etc., sunt prezentate în mod denaturat, ca şi în timpul regimului de ocupaţie. Se încearcă elaborarea şi introducerea în învăţământ a unui manual de istorie, având la bază pamfletul politic apărut în 1997 cu titlul История Республики Молдова с древнейших времен до наших дней, scrisă de un colectiv de autori cu vederi antiştiinţifice, vădit antinaţionale şi retrograde. Prin aceasta, se revine la practica totalitaristă de impunere a punctului de vedere al partidului de guvernământ, fapt ce contravine Constituţiei Republicii Moldova, recomandărilor Comisiei Învăţământ a Consiliului Europei, altor acte juridice interne şi internaţionale, care exclud promovarea ideologiei unui partid în învăţământ şi în societate, în general.
Se vehiculează ideea întocmirii cursurilor de istorie a unor etnii conlocuitoare în Republica Moldova (ruşi, ucraineni, evrei, bulgari şi găgăuzi), încercându-se astfel diminuarea cursului de istorie a românilor şi reducerea acestuia la un curs facultativ. Punerea în practică a acestor idei tendenţioase va duce iminent la scindarea societăţii pe criterii etnice, la subminarea independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
Operarea contrareformei în învăţământ, inclusiv în cel istoric, ar necesita cheltuieli suplimentare din banii publici, care şi aşa sunt puţini. Modestele mijloace băneşti de care dispune statul trebuie să fie orientate spre consolidarea societăţii, nu la scindarea ei.
Menţionăm că tentative de substituire a cursului de istorie naţională au fost întreprinse anterior şi de alte forţe politice, fapt care a generat destabilizarea situaţiei social-politice din Republica Moldova. Manifestările de protest din primăvara anului 1995, care au cuprins largi pături sociale, au reconfirmat acceptarea nu numai de către profesori, studenţi şi elevi, ci de întreaga populaţie a republicii, a cursului de “istorie a românilor”.
Constatăm, cu regret şi revoltă, că specialiştii în domeniu, cercetătorii ştiinţifici, oamenii de ştiinţă şi cultură sunt permanent antrenaţi în discuţii sterile, care macină forţele intelectuale ale societăţii, dăunează procesului de cercetare şi predare a istoriei, reduce eficienţa activităţii didactice. Ne exprimăm opinia că prin organizarea şi dirijarea discuţiilor privind problemele limbii, istoriei, culturii etc. unele forţe politice urmăresc scopul de a comuta atenţia opiniei publice de la problemele reale pe care le are societatea şi, în special, pedagogii. Insuficienţa instruirii istorice a populaţiei este exploatată în vederea obţinerii dividendelor politice.
Rapoartele întocmite de specialişti şi prezentate Congresului au demonstrat, în baza argumentelor ştiinţifice, că în spaţiul carpato-danubiano-pontic, din cele mai vechi timpuri până în prezent, locuieşte unul şi acelaşi popor – român, iar populaţia majoritară băştinaşă din Republica Moldova este parte componentă a acestuia. Astfel, pentru noi, locuitorii spaţiului pruto-nistrean, istoria românilor constituie istoria noastră naţională.
Noi, delegaţii şi participanţii la Congresul istoricilor din Republica Moldova, Pledăm pentru continuarea reformei în învăţământul istoric din Republica Moldova, ne pronunţăm pentru menţinerea în cercetare şi în procesul de predare a concepţiei instruirii istorice bazate pe studierea a două cursuri separate: “Istoria românilor” şi “Istoria universală”;
Protestăm în legătură cu tentativa actualei conduceri a Republicii Moldova de a substitui cursul de “istorie a românilor” sau de a-i diminua statutul actual de disciplină şcolară obligatorie;
Protestăm împotriva politicii promovate de guvernanţii comunişti în domeniul ştiinţei istorice;
Condamnăm ingerinţa politică în ştiinţa istorică şi în învăţământul istoric, fapt inadmisibil într-o societate democratică. Să se respecte statutul istoriei ca disciplină ştiinţifică;
Cerem Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului să stopeze campania de românofobie şi de denigrare a cursului de “istorie a românilor”, a istoriei noastre naţionale;
Cerem sistarea campaniei de denigrare şi intimidare a oamenilor de ştiinţă şi a cadrelor didactice din învăţământ. calificăm aceste acţiuni drept o lezare a demnităţii noastre profesionale;
Cerem activizarea şi susţinerea financiară din partea statului pentru cercetările din domeniul istoriei;
Cerem conducerii Republicii Moldova alocarea de mijloace băneşti pentru asigurarea procesului de instruire istorică în instituţiile de învăţământ (editarea de manuale, crestomaţii, atlase istorice, reviste de specialitate etc.);
Propunem elaborarea de către specialişti şi solicităm asigurarea financiară din partea statului a unui program de instruire istorică a populaţiei (emisiuni la radio şi televiziune, organizarea de lecţii publice, seminare, conferinţe şi simpozioane ştiinţifice, editarea de literatură istorică etc.).
Noi, delegaţii şi participanţii la Congresul istoricilor din Republica Moldova, ne adresăm profesorilor de istorie, oamenilor de ştiinţă şi cultură, tuturor oamenilor de bună-credinţă cu apelul de a protesta împotriva dictatului politic în ştiinţa istorică şi în învăţământul istoric.
Facem apel la toate forţele democratice din Republica Moldova, la organizaţiile nonguvernamentale, la societatea civilă să manifeste solidaritate naţională şi profesională în acţiunile noastre pentru apărarea demnităţii naţionale, pentru păstrarea în învăţământul de toate gradele a cursului de “istorie a românilor”.
Ne adresăm către colegii de breaslă din alte ţări, către forurile internaţionale specializate (Comisia Învăţământ a Consiliului Europei, Asociaţia Europeană “EUROCLIO”) cu rugămintea de a ne susţine în acţiunile noastre pentru apărarea istoriei şi demnităţii naţionale.
 
Adoptat la Congresul
istoricilor din Republica Moldova
 
Chişinău,
1 iulie 2001

 

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog