Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE PERMANENȚEI ROMÂNEȘTI

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

CRITICĂ, ESEU

ANUL LITERAR 2017

POESIS

PRO DIDACTICA

SINTEZE

AD LITTERAM

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

ECOURI, REFLECȚII

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

SUFLET DE VEGHE

ITINERAR LEXICAL

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DESTINE

PROZĂ

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ZILELE „MIRON CRISTEA”. EDIŢIA A XVII-A

Faptele scriu istoria Topliţei

Vasile STANCU

Alte articole de
Vasile STANCU
Revista Limba Română
Nr. 6, anul XXIV, 2014

Pentru tipar

Acum 17 ani, prima ediţie a Zilelor „Miron Cristea” era inaugurată prin deschiderea festivă a unor lăcaşuri de cultură şi civilizaţie, a Muzeului Etnografic al oraşului Topliţa şi a Camerei memoriale „Miron Cristea” din cadrul Muzeului Mânăstirii Sf. Ilie. Trecând în revistă programele ediţiilor desfăşurate, constatăm că, de la prima ediţie până la cea recent desfăşurată, Zilele „Miron Cristea” au „evoluat” la toate capitolele: numărul participanţilor a crescut, în medie, cu până la 50 de personalităţi pentru fiecare ediţie; valoarea comunicărilor ştiinţifice, a studiilor şi cercetărilor a fost recunoscută de lumea ştiinţifică şi au apărut publicate în numeroase reviste de specialitate din ţară şi din Republica Moldova, dar şi, începând din anul 2007, în paginile revistei „Sangidava”, ajunsă astăzi la volumul opt; aria de participare a invitaţilor la sesiunile ştiinţifice s-a extins la nivelul tuturor centrelor universitare din ţară – Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Ploieşti, Arad, Sibiu, Bacău, Baia Mare, Constanţa şi a unor localităţi mai mici, în care-şi desfăşoară activitatea cercetători valoroşi – Gura Humorului, Sfântu Gheorghe, Buzău, Năsăud, Miercurea Ciuc, Blaj, Reghin, Gherla, Vama Buzăului, Vâlcele, Subcetate; tematica dezbătută în cadrul sesiunilor de comunicări ştiinţifice, numită de la ediţia a V-a „Istorie, cultură şi civilizaţie românească”, cu participare naţională şi internaţională, s-a diversificat; varietatea manifestărilor spiritual-culturale şi ştiinţifice a crescut calitativ şi cantitativ, invitaţii devenind beneficiarii unor spectacole folclorice sau de muzică uşoară românească, participând la vernisarea unor expoziţii de artă plastică, la dezvelirea unor monumente sau busturi, precum cel al poetului Grigore Vieru, cetăţean de onoare al municipiului Topliţa. S-au diversificat şi activităţile ştiinţifice prin includerea unor comunicări, de interes general sau aniversar, în plen, la simpozioane sau mese rotunde tematice. Credem că este semnificativ în acest sens numărul cărţilor prevăzute în programul celor 17 ediţii, lansate cu aceste ocazii – peste 350; la fiecare ediţie numărul real al lansărilor l-a depăşit cu mult pe cel prevăzut în program. De asemenea, nu a lipsit latura educativ-istorică şi patriotică a sărbătorii – vizite la obiectivele cultural-istorice din oraş şi din împrejurimi, la Mânăstirea Doamnei, Mânăstirea Sf. Ilie şi muzeul acesteia, schitul Gura Izvorului, Bisericuţa de lemn Sf. Nicolae din Bilbor, Monumentul Eroilor din Războiul de Întregire Naţională de la Gura Secului, la cimitirele eroilor din zona topliţeană, la dezvelirea monumentului Lupei Capitolina din Topliţa. Mai trebuie să adăugăm la aceste manifestări şi slujbele de pomenire, ţinute cu sfinţenie la fiecare ediţie, la bustul Patriarhului Miron Cristea şi la hramul Mânăstirii Sf. Ilie, ctitorie a primului patriarh al României, fiul acestor meleaguri, Elie Miron Cristea.
Actuala ediţie a debutat cu ceremonialul Parastasului la bustul Patriarhului Miron Cristea din Parcul Central al municipiului, ţinut de un sobor de preoţi în frunte cu Î.P.S. Ioan al Munţilor, cu prilejul comemorării a 75 de ani de la trecerea la cele veşnice a ilustrului înaintaş. Deschiderea festivă a celei de-a XVII-a ediţii s-a desfăşurat în frumoasa sală de spectacole a Casei de Cultură, unde Î.P.S. Ioan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, şi primarul municipiului Topliţa, ing. Stelu Platon, au salutat cei peste 80 de participanţi şi au urat succes Sesiunii Internaţionale de Comunicări Ştiinţifice. În plen au conferenţiat distinşi cercetători: dr. Maria Cobianu-Băcanu, care a susţinut studiul Patriarhul Miron Cristea – promotor al unităţii culturii române; dr. Alexandru Porţeanu cu tema Românii din Transilvania în primăvara anului 1914. O premoniţie a episcopului Miron Cristea şi prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, cu suscitanta şi de actualitate temă Despre retrocedarea averilor mânăstireşti în Transilvania. După o scurtă pauză a urmat lansarea şi prezentarea celor mai recente apariţii editoriale. Desigur, s-a început cu volumul scris de majoritatea participanţilor la sesiunea de comunicări ştiinţifice, revista „Sangidava”, 2 (VIII), serie nouă, care valorifică 45 dintre comunicările susţinute la recenta ediţie a Zilelor „Miron Cristea”. Dintre cele peste 30 de volume lansate în acest an au trezit un mare interes în rândul participanţilor titlurile: Infinitul de cobalt – interviuri cu Aurelian Antal din seria „Eminescu Nestins” de Elena Condrei; Defileul Mureşului, Studiu de Geografie Umană de George-Bogdan Tofan; Sângeorgiu de Mureş. Septembrie 1940 – septembrie 1944 de Ilarie Gh. Opriş, Constantin Bogoşel; Lucrarea Sfinţirii de pr. Emil Pop şi prof. Valeria Pop; Topliţa Română – istoria unui municipiu de Adrian Moisoiu; Despărţământul Topliţa al Astrei (1927-1940) de Laura Giura şi Dumitru Ţepeluş; Sens giratoriu, Poeme verzi pe pereţi şi revista „Vatra Veche”, nr. 66/2014 de Nicolae Băciuţ; Turişti prin Australia de Michael Băietu-Cuţui; Gălăuţaşul şi gălăuţenii de altădată de Ioan Dobreanu; Cruci şi obiecte de cult religios de la Biserica de lemn din Bilbor de Pamfil Bilţiu; Valea Casăului, vol. III: „Cultura materială şi istoria aşezărilor” de Pamfil Bilţiu, Maria Şerba, Maria Bilţiu; Revista „Familia Română” – o publicaţie pentru solidaritatea românilor de pretutindeni prezentată de redactorul-şef, dr. Teodor Ardelean; Dascăli mureşeni – 200 de biografii, vol. VII, de Dorin Borda, Ilarie Gh. Opriş, Simion Bui; volumul omagial Lazăr Lădariu la 75 de ani din Colecţia „Profesioniştii noştri”, vol. XII, îngrijit de Florin Bengean şi Ioan Lăcătuşu, şi altele.
După masa de prânz a avut loc vernisarea Compoziţiei plastice din ceramică „Avatar”, ale cărei semnificaţii au fost prezentate de autorii săi, Maria şi Aurelian Antal, cel din urmă, topliţean de origine, fiind şi autorul bustului poetului Grigore Vieru, aşezat pe Aleea Personalităţilor din Parcul Central al Topliţei. A continuat Sesiunea de comunicări ştiinţifice organizată pe trei secţiuni: I, „Miron Cristea – Patriarhul reîntregirii neamului”; a II-a, „Istorie bisericească”, şi a III-a, „Istorie. Cultură. Civilizaţie”. Participanţii la acţiune au remarcat ineditul, obiectivitatea, valoarea informaţională a comunicărilor (în acest număr de revistă publicăm două dintre textele prezentate în cadrul Zilelor „Miron Cristea” – nota redacţiei).
Cea de-a doua zi a întrunirii s-a desfăşurat sub forma unei excursii documentare, având ca tematică geografia Din Valea Mureşului în Valea Bistricioarei, dar, ca obiective istorice şi spiritual-patriotice, vizitarea Monumentului-mausoleu de la Topliţa-Gura Secului, cimitirele eroilor din Capul Corbului şi Tulgheş, toate datând cu Marele Război de Întregire Naţională, vizitarea bisericilor ortodoxe din Borsec, ridicate pe locul în care s-a aflat lăcaşul ctitorit de Miron Cristea în perioada interbelică (1936) şi dărâmat de unguri în 1941, a celui din Capul Corbului, unde se află catapeteasma bisericii lui Miron Cristea din Borsec, a Bisericii de lemn, Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, monument istoric – 1828 – din Tulgheş. O bună impresie le-a produs vizitatorilor, în primul rând, „ghidul” Ilie Şandru, pr. Nicolae Ciucudean din Borsec, care au prezentat cu multă amabilitate informaţiile solicitate de vizitatori, completate competent de Ioan Lăcătuşu şi preotul Vasile Şuteu din Tulgheş.
În cea de-a treia zi, ca de obicei, invitaţii, alături de circa o mie cinci sute de pelerini, au participat la hramul Mânăstirii Sf. Ilie, ctitorită de patriarhul Miron Cristea, unde s-au sărbătorit şi 20 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi întronarea în scaunul episcopal al acesteia a Î.P.S. Ioan Selejan. Momentul important al zilei a avut loc la sfârşitul hramului, când Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, fost primar al oraşului Topliţa, i-a înmânat Arhiepiscopului Ioan al Munţilor cea mai înaltă distincţie a Armatei Române – Emblema de Onoare, „în semn de recunoştinţă şi preţuire pentru bogata activitate misionară şi pentru promovarea imaginii Armatei Române”, „omul care s-a bătut pentru Biserica Ortodoxă, pentru românii din cele două judeţe, astfel că în cele două judeţe ortodoxia, cultura, dar şi tradiţiile populare româneşti sunt valorificate ca nicăieri în altă parte”, mai spunea în cuvântul său din cadrul ceremoniei ministrul Mircea Duşa, care a alăturat înaltei distincţii o icoană şi un coş de flori în culorile tricolorului românesc. La rândul lor, şefii de stat major al forţelor terestre, aeriene şi navale, respectiv, general maior Nicolae Ciucă, general maior Laurian Anastasof şi contraamiralul Alexandru Mârşu, au dăruit Î.P.S. machetele unui tanc, unui avion F.16 şi a unei fregate. În cuvântul său de mulţumire Arhiepiscopul Bisericii Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, amintind că Armata şi Biserica au fost alături permanent, a menţionat: „Vă asigurăm că, atât timp cât va fi ortodoxie românească, din cărţile noastre de slujbe nu va lipsi cuvântul Oştirea Română. La fiecare liturghie numeroşi preoţi români din mânăstiri şi din bisericile de mir nu este sărbătoare, duminică să nu pomenească poporul şi Oştirea română. Aşa am moștenit de la strămoşi, ca Biserica şi Armata să fie mereu pe acelaşi front al păcii, al iubirii, al siguranţei naţionale şi al binelui poporului român. Dumnezeu să vă binecuvânteze, Oştire Română”. Căutând să sintetizez activităţile desfăşurate în cele trei zile într-un singur titlu, am cerut părerea unor participanţi la Zilele „Miron Cristea”. Am reţinut opinia a doi tineri, doctori în ştiinţe: „Faptele scriu istoria, eroii le fac nemuritoare” (Daniel Nicolae, Bucureşti) şi „Reprezentări identitare româneşti în spaţiul cultural al Topliţei” sau „Solidarităţi sociale şi atitudini identitare ale românilor reflectate în memoria culturală” (Liliana Trofin, Bucureşti). Fiecare dintre titluri surprind esenţa acestor zile, reuşind să înfăţişeze munca, acţiunea şi obiectivele organizatorilor, în frunte cu acel om mereu scormonitor al valorilor identitare, care este Ilie Şandru.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog