Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

LA ACADEMIA ROMÂNĂ

ADEVĂRUL DESPRE NOI

DIMENSIUNI ALE CONTINUITĂȚII ROMÂNEȘTI

PRECURSORII DESPRE UNIRE

COŞERIANA

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

INTERFERENŢE

CUVINTE DEZVELITE

GRAMATICĂ

AD LITTERAM

INEDIT

RECITIREA CLASICILOR

ECOURI, REFLECȚII

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

POESIS

CRITICĂ, ESEU

SINTEZE

PRO DIDACTICA

ÎNSEMNE IDENTITARE

PORTRET

DIALOGUL ARTELOR

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

NEVOIA DE MODELE

Solomon Marcus, un profesor permanent

Sergiu RUDEANU

Alte articole de
Sergiu RUDEANU
Revista Limba Română
Nr. 1-2, anul XXV, 2015

Pentru tipar

Solomon Marcus, a permanent professor. According to Solomon Marcus, education should have an interactive character, based on the presumption of curiosity, extensively using the Internet and permanently updated to the current state of science.
 
Academicianul Solomon Marcus este o personalitate complexă şi copleșitoare, despre care se poate spune ceea ce spunea academicianul Mircea Maliţa despre academicianul Grigore Moisil: într-un singur om sunt întruchipați mai mulți savanți aflați într-un dialog creator permanent. În cele ce urmează mă refer la ipostaza în care îl cunosc cel mai bine pe academicianul Solomon Marcus, aceea de profesor.
L-am întâlnit în primii doi ani de studenție ca asistent la cursul de analiză matematică ținut de academicianul profesor Miron Nicolescu. A fost cursul care a marcat diferența între matematica școlară şi exigenţele matematicii universitare. Iar seminarul asigurat de tânărul asistent Solomon Marcus a fost pe măsură. Departe de a se mulțumi să ne învețe să calculăm mai întâi derivate, iar apoi primitive, Solomon Marcus ne învăța să nu fim pasivi în receptarea cursurilor universitare, ci să vrem mereu mai mult, să punem întrebări. Era foarte convingător, începând el însuși să dea exemple de întrebări care apar în mod natural, unele din ele fiind deschise. Cu alte cuvinte, propunea teme de cercetare unor studenți în anii I şi II!
Anii au trecut, tânărul asistent a devenit academicianul Solomon Marcus, care, asemenea lui Grigore Moisil pe vremuri, este profesor nu doar la universitate şi nu doar privind matematica. Folosind toate căile mass-mediei, el este profesor la scară socială şi atacă problemele școlii în general, punând în evidenţă carențele ei în țara noastră.
În viziunea marcusiană, școala trebuie să aibă un caracter interactiv şi ludic. Caracterul interactiv profesor – elev neagă viziunea tradițională magister dixit şi acest fapt conferă procesului educativ un caracter atractiv, sau ludic, în terminologia lui Solomon Marcus. Din păcate, tocmai acest caracter lipsește în școala din ţara noastră, iar profesorul Marcus dă un exemplu care i se pare emblematic: la întrebarea „ce înseamnă un elev cuminte?” se răspunde „să nu vorbească neîntrebat”. Dimpotrivă, spune profesorul Solomon Marcus, procesul de învățământ trebuie să se bazeze pe prezumția curiozității.
O altă caracteristică a concepției marcusiene este respingerea compartimentării pe discipline. Profesorul Marcus consideră că fenomenul relevant este interacțiunea disciplinelor tradiționale, dând ca exemplu câteva premii Nobel atribuite unor cercetări de frontieră.
Aducând fenomene de acest tip în atenția şcolii, profesorul Solomon Marcus refuză să se supună unei alte obișnuințe, aceea de a separa școala de știință, în sensul de a refuza şcolii dinamica evoluției științei. Dimpotrivă, academicianul Solomon Marcus crede cu tărie că principalele descoperiri științifice contemporane pot şi trebuie să fie aduse la cunoștința elevilor.
Desigur, orice discuție privind școala contemporană nu poate ocoli internetul. Profesorul Marcus demonstrează că folosirea judicioasă a internetului este benefică şi inevitabilă, simultan cu combaterea de către autoritățile statale a infracționalității practicate pe internet.
Scrierile şi conferințele academicianului Solomon Marcus sunt şi ele, de fapt, adevărate lecții, impresionante atât prin erudiția autorului, cât şi prin punctele de vedere prezentate, totdeauna solid argumentate, adesea surprinzătoare prin nonconformismul lor. De exemplu, o idee aparent paradoxală şi susținută în mod repetat este rolul eșecului... ca factor de progres! Sigur, se știa că geometria neeuclidiană a apărut ca urmare a insuccesului încercărilor de a demonstra postulatul paralelelor al lui Euclid, dar câtă lume știe că noțiunea algebrică de ideal, cu ramificații importante şi dincolo de algebră, a apărut ca urmare a încercărilor nereușite de a demonstra teorema „mare” a lui Fermat?
Academicianul Solomon Marcus este un profesor permanent prin aceea că totdeauna găsim ceva de învățat de la Domnia Sa, oricare ar fi vârsta noastră. În aceste zile, în preajma vârstei sale de 90 de ani, îi urăm din suflet ani mulți şi rodnici, cu sănătate, așa cum ne-a obișnuit!
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog