Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

LECŢIILE ISTORIEI

RECURS LA PATRIMONIU

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

EVENIMENT

HISTORIA MAGISTRA VITAE

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

SOCIOLINGVISTICĂ

ÎNTRUNIRI ŞTIINŢIFICE

CRITICĂ, ESEU

PROZATORI CONTEMPORANI

POESIS

PERMANENŢA CLASICILOR

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

LITERATURĂ UNIVERSALĂ

PRO DIDACTICA

ANIVERSĂRI. GHEORGHE CHIVU – 70

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

DINTRE SUTE DE REVISTE

CONFLUENŢE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

IN MEMORIAM ION DUMENIUK

DUMITRU IRIMIA ÎN POSTUMITATE

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

GRAMATICĂ

Calcuri de diateză verbală nerecomandate în limba română din Basarabia

Carolina POPUŞOI

Alte articole de
Carolina POPUŞOI
Revista Limba Română
Nr. 1-2, anul XXV, 2015

Pentru tipar

Unrecommended voice calques in the Romanian spoken in Bessarabia. Voice calques are included under morphological calques. Unlike other types of calques, morphological calques do not show a high degree of diversity. This is explained by the fact that morphology is one of the fields with higher resistance to foreign influence. In the Romanian spoken in Bessarabia, voice calques are characterized by imitation from Russian of the reflexive voice (in cases where literary Romanian requires the use of the active voice) and, in rarer cases, the active voice (in cases where standard Romanian recommends the use of the reflexive voice). Similar to other types of unrecommended calques, voice calques lead to degradation of the language in this linguistic area.
 
Calcurile de diateză verbală fac parte din categoria calcurilor morfologice, care, la rândul lor, se încadrează în clasa calcurilor gramaticale. Calcurile morfologice au ca trăsătură distinctivă imitarea, după o limbă străină, a unor paradigme morfologice. Spre deosebire de alte tipuri de calcuri, cele morfologice nu au o diversitate atât de mare. Acest aspect se explică prin faptul că morfologia este un domeniu mai rezistent la influenţe străine [vezi şi: Brâncuş (1994), Berejan (2007)]. Calcurile morfologice nerecomandate din româna din Basarabia constau în preluarea ad litteram, din limba rusă, a unor categorii morfologice. Cel mai întâlnit tip de calc morfologic nerecomandat din acest spaţiu lingvistic ţine de diateza verbală. Calcul în discuţie se caracterizează prin imitarea, după limba rusă, a diatezei reflexive (în situaţia în care limba română literară impune utilizarea diatezei active) şi, mult mai rar, a diatezei active (în cazul în care româna literară recomandă folosirea diatezei reflexive).
 
Calchierea diatezei reflexive
În limba română din Basarabia, calcurile de diateză nerecomandate se manifestă, în special, prin preluarea diatezei reflexive din limba rusă, fără a ţine seama că, în româna literară, nu orice verb sau nu orice sens al verbului este compatibil cu categoria reflexivului.
Sub aspectul reflexivităţii, limba rusă are un sistem mult mai dezvoltat faţă de limba română, ceea ce determină ca, în româna din stânga Prutului, abaterile de la paradigma diatezei active să fie într-un număr relativ mare.
Calchiind diateza reflexivă, după limba rusă, românii basarabeni creează adesea forme verbale reflexive inexistente în româna literară. Spre exemplu: *a se încânta1pentru a fi încântat, a fi fascinat,<cf. rus. восхищаться>; *a se greşi pentru a greşi,<cf. rus. ошибиться>. În limba română literară, verbul a încânta apare doar la diateza activă, pe când, în rusă, acesta are atât valoare activă (cf. rus. восхищать), cât şi reflexivă (cf. rus. восхищаться). De asemenea, în limba română literară, verbul a greşi este utilizat doar la diateza activă, pe când, în rusă, elementul verbal în discuţie este exclusiv reflexiv (cf. rus. ошибиться).
Greşelile de diateză, comise prin calchiere, după tiparul reflexiv din limba rusă, sunt specifice, cu precădere, stilului colocvial. De exemplu:
*a se atârna pentru a avea o anumită atitudine / un anumit comportament faţă de ceva / de cineva (vezi *a se atârna serios faţă de muncă pentru a avea o atitudine serioasă faţă de muncă, <cf. rus. относиться серьезно к труду>);
*a se cunoaşte pentru a cunoaşte (vezi *El s-a cunoscut cu greutăţile vieţii încă din copilărie pentru El a cunoscut greutăţile vieţii încă din copilărie, <cf. rus. Уже с детства, он ознакомился с жизненными трудностями>); [Această restricţie de diateză se aplică pentru situaţiile în care complementul este exprimat printr-un substantiv inanimat. Când însă complementul este actualizat printr-un nume cu trăsătura [+ Animat], verbul examinat se poate construi şi cu diateza reflexivă. Vezi Ion s-a cunoscut cu Maria în timpul facultăţii];
*a se deschide pentru a deschide, a inaugura (vezi *Ne deschidem mâine pentru Deschidem / inaugurăm mâine, <cf. rus. Мы открываемся завтра>);
*a se determina pentru a determina, a (se) clarifica, a (se) decide, a (se) hotărî, a stabili (vezi *a se determina de partea cui este pentru a (se) clarifica / a (se) decide / a (se) hotărî / a stabili de partea cui este, <cf. rus. определиться на чьей он стороне>);
*a se greşi pentru a greşi (vezi *M-am greşit şi de data aceasta pentru Am greşit şi de data aceasta, <cf. rus. Я ошиблась и на этот раз>);
*a se împărtăşi pentru a împărtăşi (vezi *a se împărtăşi cu impresiile pentru a împărtăşi impresiile / a împărtăşi din impresii, <cf. rus. поделиться впечатлениями>); [În asemenea împrejurare, verbul a împărtăşi poate fi însoțit însă de reflexivul în dativ. Vezi a-şi împărtăşi impresiile];
*a se împărţi pentru a împărţi (vezi *a se împărţi cu fratele pentru a împărţi (ceva) cu fratele, <cf. rus. поделиться с братом>);
*a se încânta pentru a fi încântat, a fi fascinat (vezi *a se încânta de privelişte pentru a fi încântat / fascinat de privelişte, <cf. rus. восхищаться зрелищем>);
*a se începe pentru a începe (vezi *Se începe spectacolul / ploaia pentru Începe spectacolul / ploaia, <cf. rus. Начинается спектакль / дождь>);
*a se învăţa pentru a învăţa (vezi *El se învaţă la facultate. pentru El învaţă la facultate, <cf. rus. Он учится на факультете>);
*a se ocupa pentru a studia, a învăţa (vezi *a se ocupa la engleză pentru a studia / a învăţa / a-şi face temele la engleză, <cf. rus. заниматься по английскому>);
*a se primi pentru a rezulta, a reieşi, a decurge (vezi *Se primeşte că eu sunt vinovat de toate pentru Rezultă / reiese / decurge că eu sunt vinovat de toate, <cf. rus. Получается что во всем виноват я>);
*a se primi pentru a se crea (vezi *S-a primit o neînţelegere pentru S-a creat o neînţelegere, <cf. rus. Получилось недоразумение>);
*a se primi pentru a ieşi, a izbuti, a reuşi (vezi *Nu mi se primeşte acest lucru pentru Nu-mi iese / nu-mi reuşeşte acest lucru; Nu izbutesc / nu reuşesc să fac acest lucru, <cf. rus. Это мне не получается>);
*a se privi pentru a părea, a se prezenta, a se vedea (vezi *Cum se priveşte rochia cu centură? pentru Cum pare / cum se prezintă / cum se vede rochia cu centură?, <cf. rus. Как смотрится платье с ремнем?>);
*a se răsplăti pentru a (se) achita, a plăti (vezi *a se răsplăti cu cineva pentru a (se) achita / a plăti o datorie faţă de cineva, <cf. rus. расплачиваться с кем-то>);
*a se râde pentru a râde (vezi *El se râde de colegi pentru El râde de colegi,<cf. rus. Он смеется над коллегами>);
*a se reţine pentru a mai rămâne undeva; a ajunge (undeva) mai târziu din cauza reţinerii de către cineva sau de ceva (vezi *M-am reţinut la şcoală pentru Am mai rămas la şcoală (şi de aceea am ajuns aşa de târziu), <cf. rus. Я задержалась в школе>);
*a se scăpa pentru a ieşi dintr-o încurcătură, dintr-o situaţie grea; a se salva, a scăpa (vezi *Trebuie să ne scăpăm singuri pentru Trebuie să ieşim singuri din încurcătură / din această situaţie grea; Trebuie să scăpăm singuri din încurcătură / din această situaţie grea <cf. rus. Надо спасаться самим>);
*a se schimba pentru a schimba (vezi *a se schimba cu locurile / cu rolurile pentru a schimba locul / rolul cu cineva, <cf. rus. поменяться местами / ролями>); [În asemenea situaţii, verbul a schimba admite însă reflexivul în dativ. Vezi a-şi schimba locurile / rolurile];
*a se stărui pentru a se sili, a se strădui (vezi *a se stărui să nu greşească pentru a se strădui să nu greşească, <cf. rus. стараться не ошибиться>); [În limba română literară, verbul a stărui, pe lângă faptul că este nereflexiv, are cu totul alte sensuri faţă de rusescul стараться];
*a se şopti pentru a şopti (vezi *Frunzele parcă se şoptesc între ele pentru Frunzele parcă şoptesc între ele, <cf. rus. Листья будто шепчутся между собой>);
*a se şuşoti pentru a şuşoti (vezi *Fetele se şuşotesc des în pauze pentru Fetele şuşotesc des în pauze, <cf. rus. Девчонки часто шушукаются / шепчутся на переменах>) etc.
Din exemplele prezentate mai sus, este evident că, în urma calchierii diatezei reflexive, după limba rusă, românii din stânga Prutului au creat fie forme verbale reflexive inexistente în româna literară, fie forme reflexive nespecifice pentru un anumit sens al verbelor polisemantice. Uneori, după cum s-a observat, odată cu diateza, s-a calchiat, după limba rusă, şi sensul verbului din limba de origine (vezi *a se ocupa, *a se primi, *a se privi, *a se reţine etc.).
 
Calchierea diatezei active
În raport cu calchierea diatezei reflexive, în spațiul lingvistic basarabean, calchierea diatezei active este un fenomen mult mai rar. În astfel de situaţii, se preia diateza activă din limba rusă, în situaţia în care româna literară impune utilizarea diatezei reflexive. Adesea, în asemenea cazuri, în limba română standard, se foloseşte reflexivul în dativ. Spre exemplu:
*a însuşi pentru a-şi însuşi (vezi *a însuşi lecţia pentru a-şi însuşi lecţia, <cf. rus. усвоить урок>);
*a odihni pentru a se odihni (vezi *El odihneşte pentru El se odihneşte, <cf. rus. Он отдыхает>);
*a risca pentru a-şi risca... (vezi *a risca cu viaţa / cu sănătatea pentru a-şi risca viaţa / sănătatea, <cf. rus. рисковать жизнью / здоровьем>).
Credem că numărul nesemnificativ de calcuri de diateză activă, după limba rusă se explică prin faptul că verbele la diateza activă din această limbă, de obicei, au această trăsătură şi în limba română literară.
Deşi, în raport cu alte categorii de calcuri, cele de diateză (reflexivă şi activă) nu sunt atât de numeroase, asemenea abateri duc la degradarea limbii române din stânga Prutului. În lucrările de specialitate, aspectul analizat aici poate fi urmărit şi la: Mândâcanu (1987), Mătcaş (1995), Guţu (1998), Condrea (2001), Popuşoi (2013).
 
Note
1 În acest articol, asteriscul (*) indică faptul că asemenea verbe şi structuri din româna de la Est de Prut sunt nerecomandate.
 
Bibliografie
1. S. Berejan, Degradarea vorbirii orale într-un stat în care funcţionează paralel două limbi oficiale, în Itinerar sociolingvistic, Casa Limbii Române, Chişinău, 2007, p. 98-105.
2. Gr. Brâncuş, Vitalitatea limbii române, în Limba Română, Chişinău, 1994, nr. 5-6, p. 28-33.
3. I. Condrea, Norma literară şi uzul local, Firma Editorial Poligrafică Tipografia Centrală, Chişinău, 2001.
4. V. Guţu, Dicţionar al greşelilor de limbă, Editura Arc, Chişinău, 1998.
5. N. Mătcaş, De la grotesc la sublim, Editura Revista „Limba Română”, Chişinău, 1995.
6. V. Mândâcanu, Cuvântul potrivit la locul potrivit, Ediţia a II-a, Editura Cartea Moldovenească, Chişinău, 1987.
7. C. Popuşoi, Limba română actuală din Basarabia. Particularităţi morfosintactice şi lexico-semantice, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Colecţia Aula Magna, Bucureşti, 2013.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog