Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ADRIAN DINU RACHIERU – 65

Adrian Dinu Rachieru și Basarabia

Diana VRABIE

Alte articole de
Diana VRABIE
Revista Limba Română
Nr. 3-4, anul XXV, 2015

Pentru tipar

Sociolog prin formație, critic şi istoric literar prin vocație, editor redutabil, prozator cu veleități estetice originale, realizatorul câtorva antologii demne de toată prețuirea, Adrian Dinu Rachieru s-a dovedit în timp unul dintre cei mai implicați oameni de litere în procesul cultural din Basarabia, urmărind, nu fără racordare afectivă, epura literară a acestei zone românești.
Făcând naveta Timișoara – Chișinău – Bălți vreme de mai bine de două decenii, criticul de la Timișoara a reușit să prindă pulsul vieții literare din Basarabia. Conectarea la realitățile culturale din Basarabia a fost facilitată în mare măsură și de implicarea sa în toate activitățile literare importante. Puține manifestări literare consumate la Chişinău, Cernăuţi sau în Banatul sârbesc vom atesta, de la care Adrian Dinu Rachieru să fi lipsit în ultimi 20 de ani. Prezent la diverse conferințe științifice, simpozioane, dezbateri literare, lansări de carte, eseistul și-a alimentat energiile creative pentru a oferi imagini integratoare asupra spiritualității românești, dincolo de barierele geopolitice. Sociologul cultural este cunoscut pentru intensa activitate de promovare a culturii românilor de pretutindeni, scop în care, de-a lungul timpului, a organizat numeroase evenimente de gen, a semnat rubrici permanente în revistele culturale, a coordonat antologii şi monografii literare, susţinând în suplimentul cultural „Paralela 45” al ziarului Renașterea rubrica de gen „Românii de lângă noi”, rubrică susținută de domnia sa și în cadrul revistei Oglinda literară. În calitate de decan, apoi, din 2012, prorector al Universității „Tibiscus” din Timișoara a sprijinit studenții basarabeni în încercările lor literare. Este și cazul tânărului eseist Vladimir Dunduc al cărui debut a fost încurajat de criticul timișorean, care semnala în prefața volumului Descriptio Moldaviae Reloaded: „Încumetându-se a păși («așa cum știm și putem noi», zice cu modestie) pe urmele lui Cantemir, Vladimir Dunduc, un tânăr basarabean de ispravă, cu o bună percepere contextuală a problematicii, ne oferă acest buchet de eseuri, invitându-ne să redescoperim, încântați și contrariați, «Planeta Moldova»”.Mai mult decât atât, activând în calitate de consilier la Editura Augusta, a facilitat apariția unei întregi serii de volume ale scriitorilor de limbă română, aflaţi temporar dincolo de graniţele actuale ale României.
Diagrama stării de spirit consumată în partea stângă a Prutului a fost reflectată în multiplele studii dedicate Basarabiei (Cele două Românii?, Timișoara, 1993; Bătălia pentru Basarabia, Timișoara, 2000), articole, cronici, pe care criticul Adrian Dinu Rachieru le-a semnat în diverse reviste de specialitate („Convorbiri literare”, „Rostirea românească”, „Limba Română”, „Oglinda literară”, „Metaliteratura” etc.), în numeroasele prefețe, care au tonificat opurile scriitorilor basarabeni.
Beneficiar al arsenalului sociologiei culturale, A. D. Rachieru tratează problema realităților Basarabiei din diverse perspective, prilej pentru a constata: „Basarabia, provincie ruptă din pământul românesc, a fost şi a rămas un subiect litigios şi un obiect de transfer în relaţiile cu marea vecină din Răsărit, în pofida unor momente de acalmie politică şi diplomatică” (Eminescu și Basarabia). Ulterior, criticul va observa că această chestiune basarabeană devenise o problemă internaţională încă în veacul lui Eminescu şi pana poetului, cerând „mai mult simţ istoric”, n-a ostenit să denunţe faptul.
În volumul Bătălia pentru Basarabia A. D. Rachieru își prefigurează strategiile discursive de abordare a procesului literar basarabean, descoperind necesitatea recuperării acestui sector, care nu trebuie să fie un gest „filantropic” și nici „publicitar”, căci „văzută din exterior, examinată cu ochi critic neindulgent, supusă aceluiași etalon, literatura basarabeană intră într-un firesc circuit axiologic; implicit concurențial”.
Un loc aparte în cercetările fenomenului cultural din Basarabia îl ocupă antologia Poeți din Basarabia. Un veac de poezie românească,apărută în2010, la editura Academiei Române în colaborare cu editura Știința. Volumul oferă o creditabilă oglindă evaluativă, dintr-o pregnantă perspectivă sociologică (şi tocmai aceasta reprezintă marca respectivului volum, care îl distanţează faţă de antologiile de această factură, publicate anterior), în care sunt cuprinse toate generaţiile poetice, care au evoluat în literatura din Basarabia, începând cu Mateevici şi ajungând la Aurelia Borzin.
Având ochiul antrenat constructiv în conceperea unor atare antologii, dacă ţinem cont că A. D. Rachieru este şi autorul antologiei Poeţi din Bucovina, apărută în 1996, criticul realizează un periplu cultural printr-un întreg veac de poezie românească, înregistrând salturile decenale, care sunt decriptate printr-o grilă sociologic-critică, dar şi estetică. Ochiul criticului constată că poezia din Basarabia oferă un bogat şi variat peisaj, reprezentând „unul din punctele forte” ale literaturii, deci cu atât mai justificată această încercare a antologatorului de a recupera, dincolo de orice complexe, o „zestre literară” poetică, oferind o generoasă acreditare, dar şi o perspectivă de integrare în matricea firească.
Înarmat cu răbdarea cercetătorului de cursă lungă, A. D. Rachieru oferă un impunător suport informaţional, îmbrăcat în mantia unei lecturi agreabile, care descoperă nu doar scriitori, ci, înainte de toate, personaje ale lumii poeziei din Basarabia. Personaje solare şi triste, provocatoare sau previzibile, nihiliste şi contradictorii, romantice sau pornocultiste.
Critic atent, în egal ritm, la text și la context, analitic de cele mai multe ori, echilibrat prin natură, dar și prin formație, tolerant în numele unor cauze nobile, A. D. Rachieru şi-a durat cu migală și responsabilitate o relație specială cu Basarabia și basarabenii ei. Vocația sa constructivă a susținut viața literară de aici nelipsită de asperități, a încurajat debuturile literare și a irigat apetența de conectare la valorile estetice superioare. Este, în fapt, chiar menirea unui critic autentic.

 

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog