Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

COLOCVIILE REVISTEI „LIMBA ROMÂNĂ”

Comunicarea, o cheie sine qua non a piramidei lui Maslow

Georgel RUSU

Alte articole de
Georgel RUSU
Revista Limba Română
Nr. 5-6, anul XXV, 2015

Pentru tipar

Cea mai înverşunată luptă este cu tine însuţi.
Te afli în ambele tabere.
Voltaire
 
Vom încerca în cele ce urmează un scurt excurs în liantul biunivoc al binomului comunicare – trebuințe umane, descris în piramida lui Maslow.
Mai întâi că e greu de stabilit o primordialitate în privința poziționării celor două concepte. Comunicăm pentru a ne asigura rezolvarea trebuințelor descrise în piramida lui Maslow sau comunicarea este rezultatul demersurilor de asigurare a trebuințelor ? Cert este că există o permanentă influențare reciprocă între acești doi poli conveniți în a privi relația. Dacă așezăm în centrul studiului una din variantele de piramidă a trebuințelor, putem efectua o seamă de relaționări.
Astfel, la nivelul necesități fiziologice, un demers logic ar descrie o serie de apeluri la comunicare. Dacă în privința asigurării apei, a mâncării, a somnului, adăpostului ori excreției lucrurile se pot petrece și în absența comunicării cu o altă persoană, atunci când ajungem la trebuința respirației, poate fi cazul unei comunicări cu o altă persoană în situații de afectare a sănătății, de obstrucționare a căilor respiratorii, de insuficiență a volumului de aer etc. Mai mult decât atât, atunci când ne raportăm la trebuința de sex, comunicarea devine cvasiobligatorie, deoarece acțiunea presupune și o participare dobândită de la o altă persoană ca urmare a unei comunicări. Comunicarea însă nu este exclusă din relație în raport cu oricare dintre trebuințele de la acest nivel. Chiar și în asigurarea trebuințelor elementare, posibil a fi rezolvate personal, fără ingerințe exterioare, inconștientul nostru utilizează structuri de limbaj1. Este vorba de asocierile mentale2 care se produc vizavi de trebuințe chiar și în absența vreunei alte persoane cu care să comunicăm. Vom relua această idee și în cazul unor trebuințe situate la niveluri superioare ale piramidei.
La nivelul siguranță lucrurile devin mai legate de comunicare, fiecare dintre trebuințele descrise – siguranța corpului (fizică), a locului de muncă, a resurselor, a moralei, a familiei, a sănătății, a proprietății – impunând participarea partenerilor sociali. Această participare se dobândește ca urmare a comunicării cu aceștia, prin formularea de cereri și cerințe, de dorințe sau dispoziții, de acorduri ori dezacorduri care să conducă la obținerea / asigurarea trebuinței indicate.
Urcând la nivelul iubire / apartenență, situațiile devin mai clare, ele impunând prin definiție dobândirea rezultatului așteptat de la alte persoane, persoane care răspund comunicării. Nu putem trece cu vederea că și aceste persoane au trebuințe asemănătoare, iar multe dintre achiziții se fac prin reciprocitate.
La nivelul stimă, comunicarea este de asemenea un ingredient obligatoriu, chiar dacă uneori acesta poate îmbrăca o formă non verbală; ea poate fi și atitudinală. Este limpede că acest palier se „îmbracă” numai după ce precedentele au fost satisfăcute.
Dezvoltarea de sine sau perfecționarea reprezintă nivelul de vârf, acela care este rezervat oamenilor doritori de a-și spori propriile performanțe. Lucrul acesta concordă cu trăsătura specific umană a spiritului de competiție, o competiție desfășurată atât față de alții, cât și cu sine. Este de fapt și un deziderat cvasigeneral uman și social. Această prezentare a trebuințelor este una minimalistă. Unele cercetări sociologice3 indică deplasări ale trebuințelor, ale motivațiilor și pe cale de consecință a fricilor ori angoaselor, în funcție de o multitudine de factori; unii (cei sociali) țin de sistem, alții (cei biologici) sunt condiționați de vârstă, sex etc.
În desfășurare fenomenul implică o necontenită succesiune conștient / inconștient a acțiunii umane. În acest sens, „este unanim recunoscut faptul că atât în știință cât și în artă, atât în descoperire cât și în invenție, conștientul și inconștientul intervin deopotrivă...”4, iar limbajul asociat funcționează pe toate planurile descrise convențional de piramidă. Ea trebuie să arate cine ești tu cu adevărat5, chiar și atunci când nu-ți pui această întrebare.
Ideea piramidei lui Maslow la modul prezentat de ilustrul psiholog în anul 19546 a fost între timp preluată și chiar „completată”, uneori cu o doză consistentă de umor. Este cazul a ceea ce autorul7 a numit piramida moldovenească a lui Maslow.
Dincolo de pitorescul imaginii și de ineditul propunerii de piramidă, trebuie să remarcăm o seamă de lucruri. Mai întâi că o astfel de tratare a câmpului social poate fi aplicată în varii locuri de pe glob, fără teama de a greși. Apoi că reprezentarea arată un spirit critic deosebit, îndreptat asupra unui spectru social pe care autorul și-l dorește corijat, condus spre o direcție mai productivă, probabil aceea care este socotită ca firească în piramida lui Maslow. Dincolo de dorința de corijare prin satiră, manifestată ingenios și salutar, trebuie să luăm subiectul și în serios.
Răspunsul îl vom găsi tot în teoria Maslow: trecerea la treapta următoare (superioară) se face după ce s-a asigurat unul inferior. Putem asocia fenomenul cu principiul vaselor comunicante și al acțiunii presiunii lichidului pentru ocuparea nivelului superior după ocuparea celui inferior. Adică, nu putem vorbi de stima de sine sau de dorința de autodepășire a unui om care nu poate să-și asigure trebuințele primare (hrană, apă, securitate etc.). Aceste lacune vor acționa ca frâne ori piedici în calea situării omului pe o poziție considerată a fi normală. Limbajul interior va comunica individului că acele neasigurări există, că acesta nu are create treptele pe care să pășească spre a se situa la un nivel superior. Dacă la acest complex de afirmare mai contribuie și o politică îndelung orchestrată de înjosire a individului ori a etniei, în paralel cu izgonirea lor din matca firească a limbii materne, rezultatul poate duce la complexe existențiale. Cu certitudine aici, la palierul siguranță, trebuie să se regăsească și temeri devenite ancestrale, atâta vreme cât memoria colectivă păstrează o frică de secole determinată de posibilitatea unei noi cotropiri, a „adevărului unic”, și a lui „homo moldovanus”8. Emoțiile, mai ales cele induse, pot afecta apelul normal la rațiune, la normalitate. Frica în fața morții, a suferinței și singurătății, a bolilor sau chiar a pierderii statutului social conduc la derapaje de pe nivelurile trebuințelor și motivațiilor așezate piramidal de Maslow. Așadar, atacarea complexă și multiplă, de la kinetic la non kinetic, cale de două secole a palierului securitate, pare să ducă individul și colectivitatea departe de limba și comunicarea ce-i aparțin similar AND-ului.
Dacă în privința lucrurilor situate la nivelele inferioare ale piramidei lui Maslow vorbim mai ales de asigurări cantitative, abordarea palierelor superioare pare să aibă mai mult în vedere aspecte calitative. Chiar dacă limba și comunicarea nu sunt componente ale piramidei, ele sunt, așa cum remarcam mai înainte, ingrediente sine qua non ale acesteia. Este locul în care sesizăm și faptul că „forța cuvântului e mai largă decât valoarea lui lingvistică: e paralingvistică și supralingvistică; cuvântul nu e doar semnificativ, ci edificator și fortifiant; el poate comunica incomunicabilul...”9.
Corectitudinea comunicării poate însemna asigurarea manifestării cadrului intim, dar și a celui social de afirmare a individului. Absența corespondenței noționale și a limbajului practicat cu datele firești ale intimului personalității poate conduce la crize identitare, sau cum sublinia Socrate, „reaua folosire a cuvintelor nu e doar o greșeală de limbă, ci un chip de a face rău sufletelor”10. Se deschid astfel porțile posibilităților de manipulare multiplă a personalității și se îndepărtează individul de la fereastra limbii sale, ca loc din care poate privi și poate înțelege lumea. Și asta cu atât mai mult cu cât „limba română are virtuți complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om”11.
 
Note
1 Solomon Marcus, Paradigme universale, Editura Paralela 45, Pitești, 2011, p. 12.
2 Jaques Lacan, Le séminaire. Livre XI. Les quatre concepts fondamentaux de la psychanalyse, Editura Le Seuil, Paris, 1973.
3 Magda Vișoiu, Populația României, cercetată prin piramida nevoilor lui Maslow, în Cotidianul.ro, 28 martie 2015.
4 Marcus Solomon, op. cit., p. 12.
5 Marius Stan, http://www.succesulpersonal.ro/sp/index.php?p=comunicare&art=143, accesat în 16.08.2015.
6 H. Abraham Maslow, Motivație și personalitate, Editura Trei, București, 2013, p. 58.
7 Alex Lebedev, Piramida Moldovenească a lui Maslow, Acasă la Fluturaș, 12.01.2012.
8 Octavian Țâcu, Bunica mea, Timpul.md, 3 August, 2015.
9 Andrei Pleșu, Limba păsărilor, Editura Humanitas, București, 1994, p. 12.
10 Apud Andrei Pleșu, op. cit., p. 13.
11 Petre Țuțea, 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, Editura Humanitas, București, 2009, p. 12.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog