Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

REVISTA „LIMBA ROMÂNĂ” – XXV

Aspecte ale istoriei naţionale în revista „Limba Română”

Dorin CIMPOEŞU

Alte articole de
Dorin CIMPOEŞU
Revista Limba Română
Nr. 5-6, anul XXV, 2015

Pentru tipar

Ideea abordării în revistă a problematicii istorice s-a pus, în mod serios, pe la mijlocul anului 2009. Atunci, în numărul 7-8, s-a introdus în structura „Limbii Române” rubrica specială cu apariţie permanentă, Lecţiile istoriei.
În cei şase ani de la înfiinţarea rubricii, au fost publicate, în mod aproape constant, studii şi articole, care au acoperit toate perioadele istoriei Basarabiei, fiind semnate de personalităţi ale istoriografiei româneşti de pe ambele maluri ale Prutului. Dintre aceştia s-au remarcat: Andrei Eşanu, Ioan Scurtu, Dinu Poştarencu, Ion Varta, Dorin Cimpoeşu, Ion Ţurcanu, Vlad Mischevca, Constantin Burac, Ion Negrei, Sergiu Musteaţă, Anatol Petrencu, Valentin Tomuleţ şi alţii.
Rubrica Lecţiile istoriei a inserat, de la apariţie şi până în prezent, un număr de 62 de studii şi articole istorice, dintre care 55 au fost elaborate de 7 istorici din rândul celor menţionaţi mai sus, care au publicat mai constant materiale şi au fost cei mai prolifici.
Dacă analizăm apariţia de texte istorice pe ani, constatăm că cei mai buni au fost anii 2010 şi 2012, când au fost publicate 19, respectiv 17, materiale, media celorlalţi ani fiind de 8.
În continuare, îi prezentăm pe istoricii care au avut cea mai însemnată contribuţie la promovarea istoriei naţionale în paginile revistei „Limba Română”.
Andrei Eşanu, doctor în istorie, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (A.Ş.M.) din anul 2007 şi membru de onoare al Academiei Române din 2011.
A colaborat la revista „Limba Română”, în perioada 2003-2009, publicând 9 studii şi articole la teme ca: opera Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir în cultura europeană; abordări şi interpretări noi privind întemeierea Ţării Moldovei; viaţa şi activitatea voievodului Ştefan cel Mare şi altele.
Dinu Poştarencu, doctor în istorie, cercetător ştiinţific superior la Institutul de Istorie al A.Ş.M.
Domenii de competenţă: istoria modernă a Basarabiei; istoria localităţilor; genealogie.
Dintre lucrările publicate: Străzile Chişinăului. Denumiri vechi şi actuale (1998), O istorie a Basarabiei în date şi documente (1998), Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus (2006), Contribuţii la istoria modernă a Basarabiei (2005) etc.
Colaborează la revistă de trei ani, începând cu 2012, perioadă în care a publicat aici 7 studii şi articole, dedicate îndeosebi situaţiei limbii române după ocuparea Basarabiei de Imperiul Ţarist şi repunerea ei în drepturi odată cu unificarea acesteia cu România, în 1918.
Dorin Cimpoeşu, licenţiat al Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi şi doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti. În prezent, profesor asociat la Facultatea de Arhivistică din Bucureşti.
A lucrat în domeniul relaţiilor externe ale României, servind ţara în misiuni diplomatice în Marea Britanie (1988-1990), Republica Moldova (1993-1997) şi Armenia (2002-2005).
A publicat 7 monografii, la Bucureşti, Iaşi, Chişinău şi Târgovişte, precum şi zeci de articole şi studii care sunt consacrate istoriei recente a Republicii Moldova (Basarabiei).
Una dintre cărţile sale, intitulată Republica Moldova, între România şi Rusia, a primit premiul Salonului Internaţional de Carte Chişinău, ediţia a XIX-a, 2010. De asemenea, aceeaşi lucrare a fost recenzată de istoricul Eduard Baidaus în publicaţia „Canadian Slavonic Papers”/ „Revue Canadienne Des Slavistes”, vol. LIII, No.1 , March 2011, Canada.
Lucrări publicate: Republica Moldova – criza regimului parlamentar democratic, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2015; Regimul post-totalitar din Republica Moldova (1990-2012), Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2012; Republica Moldova, între România şi Rusia, 1989-2009, Editura Casa Limbii Române „Nichita Stănescu”, Chişinău, 2010; Guvernarea de centru-dreapta în Basarabia (Republica Moldova), 1998-1999, Editura Renaissance, Bucureşti, 2009; Restauraţia comunistă sovietică în Republica Moldova, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2008; Istoria unui Tratat controversat. Tratatul de parteneriat privilegiat şi cooperare între România şi Republica Moldova, Editura Zamolxe, Chişinău, 2000, publicată sub pseudonimul Petrache D. Cojocea; Misiune diplomatică în Republica Moldova, 1993-1997, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
A început colaborarea la revistă în anul 2009 şi a continuat-o până în prezent. În această perioadă a publicat 14 studii şi articole dedicate, în cea mai mare parte, istoriei recente a Basarabiei, dar şi unor momente importante din istoria modernă şi contemporană a românilor. Tematica abordată a fost următoarea: ocuparea Basarabiei de Rusia ţaristă şi apoi de Rusia totalitar-comunistă, disputa în jurul identităţii românilor basarabeni, a doua comunizare a Basarabiei şi trăsăturile regimului comunist renovat, contrareacţia Rusiei la transformările naţionale şi democratice din Basarabia, evoluţia şi caracteristicile regimului post-totalitar din Republica Moldova, criza regimului parlamentar democratic din Republica Moldova, conflictul transnistrean şi altele.
Ion Negrei, istoric, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie al A.Ş.M., vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, redactor-șef al periodicului de istorie și cultură „Oameni. Locuri. Destine”.
Domeniul principal de cercetare ştiinţifică: Basarabia în contextul general al istoriei poporului român.
Volume publicate recent (în colab.): Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei (2009), Ioan Pelivan, părinte al mișcării naționale din Basarabia (2011 și 2012), Ioan Pelivan, istoric al mișcării de eliberare națională din Basarabia (2012), Pantelimon Halippa – Apostol al Basarabiei. Studii. Documente. Materiale (2013).
A publicat doar 2 articole în revistă la o distanţă foarte mare în timp, respectiv unul în anul 2004, referitor la reputatul istoric Anatol Petrencu, iar celălalt în 2015, în care tratează contextul istoric în care a fost înfiinţată Mitropolia Basarabiei.
Ion Varta, doctor în istorie, şef Secţie istorie modernă a Institutului de Istorie, Stat şi Drept al A.Ş.M.
Autor a mai mult de 20 de cărţi, între care: Asasinările în masă din R.A.S.S.M. în perioada Marii Terori (1937-1938), 2010; Deportările în masă din R.S.S. Moldovenească din 5-9 iulie 1949, 2011.
Colaborarea sa la revistă a început în anul 2002. În acest răstimp a publicat 5 materiale în care tratează unele aspecte dureroase ale stalinizării Basarabiei, cum ar fi: deportarea cadrelor didactice, deposedarea abuzivă de bunuri a românilor basarabeni şi trimiterea acestora în lagăre de muncă forţată, cenzura sovietică în R.S.S. Moldovenească şi altele.
Ion Ţurcanu, semnează mai mult de douăzeci de cărţi şi câteva sute de articole cu tematică variată: istoria tuturor românilor; istoria Basarabiei; istoria Moldovei medievale; relaţii agrare; istorie politică; relaţii internaţionale; istorie a culturii; metodologie a istoriei; filozofie; istorie literară etc.
Cărţi publicate în ultimii ani: Bibliografia istorică a Basarabiei și Transnistriei (2005); Istoria relaţiilor internaţionale (2005); Istoria: receptare, cercetare, interpretare (2006); Istoria românilor (cu o privire mai largă asupra culturii), Brăila, 2007; Istoria ilustrată a românilor, în 2 vol., Bucureşti – Chişinău – Brăila, 2008-2009; În căutarea originii numelui Basarabia, Chişinău, 2010.
Începutul colaborării datează din anul 2002, aceasta intensificându-se pe parcursul anilor 2004 şi 2015. A publicat 8 articole şi studii care, în cea mai mare parte, au tratat probleme de filozofie a istoriei şi culturii românilor, cum ar fi: sensul vieţii şi perspectiva istorică în opera lui Emil Cioran; Mircea Eliade despre capacitatea omului de a suporta istoria; Grigore Vieru – o emblemă a creşterii noastre culturale şi altele.
Vlad Mischevca, doctor în istorie, cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de Istorie al A.Ş.M., profesor asociat, membru al Comisiei Naţionale de Heraldică (1995-2014).
Domenii de competenţă: istoria relaţiilor internaţionale din sud-estul Europei (sec. XVIII – încep. sec. XIX); genealogia domnilor fanarioţi; vexilologie heraldică; raporturi istorice moldo-elene (în special cu aşezămintele de la Muntele Athos).
A publicat 10 monografii la Chişinău, Iaşi şi Atena.
A început colaborarea la revistă în anul 2004, după care a urmat o perioadă de întrerupere până în 2012, când a revenit în paginile publicaţiei, continuând să fie prezent cu studii şi în anii următori. În toată această perioadă a publicat 10 materiale, în care au fost abordate variate aspecte privind relaţiile domnitorului Stefan cel Mare cu aşezămintele de la Muntele Athos, anexarea Basarabiei de Rusia ţaristă, drama Basarabiei în publicistica lui Mihai Eminescu, precum şi unele paralele istorice între Basarabia şi Lituania, respectiv Republica Moldova şi Crimeea.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog