Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

GRAMATICĂ

Calcuri morfematice nerecomandate în limba română din Basarabia

Carolina POPUŞOI

Alte articole de
Carolina POPUŞOI
Revista Limba Română
Nr. 5-6, anul XXV, 2015

Pentru tipar

Calcul morfematic face parte din categoria calcurilor lexicale, afectând vocabularul unei limbi prin crearea de noi unităţi lexicale. Acest tip de calc constă în imitarea structurii unor lexeme străine şi în formarea cuvintelor (noi) din material (cvasi)autohton. Din acest motiv, calcul morfematic apare şi cu denumirea de calc lexical de structură (Hristea, 1984: 106-111).
Fenomenul bilingvismului din stânga Prutului şi-a lăsat amprenta, într-o oarecare măsură, şi asupra modului de organizare internă a elementelor lexicale, ducând la apariţia calcurilor morfematice nerecomandate după limba rusă. Prin calcurile lexicale de structură, nu doar se imită forma internă a unui cuvânt străin (compus sau derivat), ci şi se traduc (total sau parţial) elementele modelului copiat.
În comparaţie cu alte tipuri de calcuri condamnabile (cum ar fi: semantice şi de regim prepoziţional), numărul calcurilor morfematice nerecomandate este considerabil mai mic. Pe de altă parte, în româna din Basarabia se întâlnesc mult mai multe împrumuturi din rusă decât calcuri lexicale de structură după această limbă. Aspectul vizat are loc din cauză că fenomenul calchierii morfematice impune o identitate de structură între modelul străin şi copie, element care însă determină apariţia dificultăţilor în procesul formării unităţilor lexicale prin procedeul în discuţie.
În literatura de specialitate, se vorbeşte despre 4 operaţii în obţinerea calcului morfematic: „1) imitarea formei interne a modelului; 2) traducerea părţilor componente ale modelului; 3) formarea complexului sonor al calcului din materialul folosit pentru traducere; 4) imitarea raportului semnificant – semnificat al modelului” (Palii, 1991: 107).
În funcţie de categoria morfologică din care face parte lexemul calchiat sub aspectul structurii lexicale, deosebim câteva subclase, cele mai frecvente fiind calcurile morfematice substantivale, adjectivale şi verbale. (Vezi unele dintre asemenea calcuri la: Mândâcanu, 1987; Palii, 1991; Mătcaş, 1995; Guţu, 1998; Popuşoi, 2013.)
 
 
Calcuri morfematice substantivale
 
Calcurile morfematice substantivale nerecomandate din limba română de la Est de Prut constau în imitarea structurii unui lexem substan­tival, după limba rusă, şi în traducerea (totală sau parţială) a elementelor cuvântului calchiat. Modelul substantival rusesc este, de regulă, un lexem compus sau derivat (prin prefixare sau prin sufixare). Spre exemplu:
*adăugătúră (s.f.) pentru supliment; anexă, <cf. subst. rus. дополнение ← vb. rus. дополнить „a adăuga” + suf. subst. rus. -ение>; (Vz. *adăugătură la cursul de chimie pentru supliment la cursul de chimie; *adăugătură la casă pentru anexă la casă);
*aprofunzíme (s.f.) pentru profunzime, <cf. subst. rus. углубление ← pref. rus. у- (indică o îndreptare către interior; → „a-”) + subst. rus. глубина „profunzime” + suf. subst. rus. -(л)ение>; (Vz. *a cerceta în aprofunzime pentru a cerceta în profunzime / profund / amănunţit);
*circulatór (s.n.)pentru abonament pentru mijloacele de transport în comun, <cf. adj. substantivizat rus. проездной ← subst. проезд „circulare cu mijloacele de transport în comun; călătorie” + suf. adj. rus. -ной>; (Vz. *Circulatoarele la control! pentru Abonamentele la control!);
*cumătrísm (s.n.) pentru nepotism, <cf. subst. rus. кумовство ← subst. rus. кум „cumătru” + suf. subst. rus. -овство>; (Vz. *cumătrism în instituţiile statului pentru nepotism în instituţiile statului);
*dereticătoáre (s.f.) pentru femeie de serviciu, <cf. subst. rus. уборщица ← subst. rus. уборка „dereticare” + suf. subst. rus. -щица>; (*Angajăm dereticătoare. pentru Angajăm femeie de serviciu.);
*împustiíre (s.f.) pentru pustiire, <cf. subst. rus. опустошение ← pref. rus. о- (indică ideea de „transformare”; → „îm-”) + subst. rus. пустошение „pustiire”>; (Vz. *împustiirea satului pentru pustiirea satului);
*necărturár, -ă (s.m. şi f.) pentru analfabet; neştiutor de carte; nepriceput, ignorant, <cf. adj. substantivizat rus. неграмотный ← pref. rus. не- (indică un sens opus; → „ne-”) + adj. substantivizat rus. грамотный „ştiutor de carte; priceput”>; (Vz. *În sat avem un necărturar. pentru În sat, avem un analfabet / un neştiutor de carte.; *necărturarii de la conducere pentru nepricepuţii / ignoranţii de la conducere);
*necărturăríe (s.f.) pentru analfabetism; neştiinţă de carte, <cf. subst. rus. неграмотность ← pref. rus. не- (indică un sens opus; → „ne-”) + subst. rus. грамотность „ştiinţă de carte”>; (Vz. *cauzele necărturăriei pentru cauzele analfabetismului / neştiinţei de carte);
*oformáre (s.f.)pentru definitivare, finisare; amenajare, aranjare, decorare, ornamentare; întocmire / îndeplinire a formalităţilor legale (în domeniul juridic sau în procesul de angajare într-un post); completare, perfectare, legalizare, <cf. subst. rus. оформление ← pref. rus. о- (indică ideea de „transformare”) + subst. rus. формление „formare, alcătuire”>; (Vz. *oformarea clasei / apartamentului pentru amenajarea clasei / apartamentului; *oformarea platoului (cu aperitive) pentru aranjarea / decorarea/ ornamentarea platoului (cu aperitive); *oformarea referatului pentru definitivarea referatului; *oformarea actelor de angajare pentru întocmirea / completarea / perfectarea actelor de angajare; *oformarea comenzii pentru perfectarea comenzii; *oformarea contractului pentru întocmire în formă legală a contractului; *oformarea grafică a cărţii pentru prezentarea grafică a cărţii; *oformarea artistică a cărţii pentru ilustrarea cărţii) [Datorită bogăţiei semantice a lexemului оформление din rusă, calcul morfematic *oformare are o prezenţă sporită în româna din Basarabia. În lucrările de specialitate, acesta este condamnat cu vehemenţă, prezentându-se formele corecte pentru diverse situaţii (vz. Mândâcanu, 1987: 212-213; Mătcaş, 1995: 112; Guţu, 1998: 120; Popuşoi, 2013: 71-72).];
*picurătoáre (s.f.)pentru perfuzie, <cf. subst. rus. капельница ← vb. rus. капать „a picura” + suf. subst. rus. -ельница>; (Vz. *a pune o picurătoare bolnavului pentru a pune o perfuzie bolnavului);
*podfústnic (s.n.) pentru jupă, <cf. subst. rus. подюбник ← prep. rus. под „sub” + subst. rus. юбка „fustă” + suf. subst. rus. -ник>; (Vz. *podfustnic alb pentru jupă albă);
*precăutáre (s.f.) pentru examinare, cercetare, studiere, analizare; dezbatere, discutare; rezolvare, <cf. subst. rus. рассмотрение ← pref. rus. рас- (indică insistenţa; → „pre-”) + subst. rus. смотрение за... „căutare de...; îngrijire de...”>; (Vz. *precăutarea situaţiei pentru examinarea / cercetarea / analizarea situaţiei; *precăutarea problemei pentru dezbaterea / discutarea / studierea / rezolvarea problemei);
*sinecóst (s.n.) pentru preţ de cost, cost de producţie, <cf. subst. rus. себестоимость ← pron. refl. rus. себе „pe sine, sieşi” + subst. rus. стоимость „cost”>; (Vz. *sinecostul produsului pentru preţul de cost al produsului);
*supraîmpliníre / *supraîndepliníre (s.f.) pentru depăşire, <cf. subst. rus. перевыполнение ← elem. de comp. rus. пере- „peste”, „deasupra”, „supra-” + subst. rus. выполнение „realizare, împlinire; îndeplinire”>; (Vz. *supraîmplinirea / *supraîndeplinirea planului / normei pentru depăşirea planului / normei);
*zílnic (s.n.) pentru jurnal (intim); agendă de elev; carnet de note, <cf. subst. rus. дневник ← adj. rus. дневной „de zi, zilnic” + suf. subst. rus. -ик>; (Vz. *zilnicul elevului pentru agenda/ carnetul de note al elevului).
 
 
Calcuri morfematice adjectivale
 
Calcurile morfematice adjectivale nerecomandate din limba română din stânga Prutului reproduc, după limba rusă, structura unui lexem adjectival, ale cărui elemente se translează (total sau parţial), în acelaşi timp. De regulă, modelul adjectival rusesc este un lexem compus sau derivat (prin prefixare sau prin sufixare). Spre exemplu:
*adăugătór, -oáre pentru suplimentar, -ă, <cf. adj. rus. дополнительный, -ая, -ое ← vb. rus. дополнить „a adăuga” + suf. adj. rus. -ельный>; (Vz. *porţie adăugătoare pentru porţie suplimentară; *exerciţiu adăugător pentru exerciţiu suplimentar);
*atotnoródnic, -ă pentru naţional, -ă; al întregului popor, <cf. adj. rus. всенародный, -ая, -ое ← elem. de comp. rus. все- „atot-” + adj. rus. народный „popular; al norodului”>; (Vz. *bun atotnorodnic pentru bun naţional / bun al întregului popor); [Unii autori consideră însă că *atotnoródnic, -ă este un calc atât după rus. всенародный, cât şi după rus. общенародный, <cf. adj. rus. общенародный, -ая, -ое ← adj. rus. общий „comun, general, global, total, universal” + adj. rus. народный „popular; al norodului”>, (vz. Mândâcanu, 1987: 56). După părerea noastră, prima variantă este cea mai apropiată de realitate.];
*atotunionál, -ă pentru unional, -ă, <cf. adj. rus. всесоюзный, -ая, -ое ← elem. de comp. rus. все- „atot-” + adj. rus. союзный „unional”>; (Vz. *competiţie atotunională pentru competiţie unională);
*împrospătór, -oáre pentru care împrospătează; răcoritor, -oare, <cf. adj. rus. освежительный, -ая, -ое ← pref. rus. о- (indică ideea de „transformare”; → „îm-”) + subst. rus. свежесть „prospeţime, răcoare” + suf. adj. rus. -ительный>; (Vz. *spray împrospător pentru spray care împrospătează aerul; *adiere împrospătoare pentru adiere răcoritoare); [Calcul morfematic *împrospător a suferit o redimensionare prin haplologie, în urma căreia s-a suprimat silaba -tă- din lexemul *împrospătător.];
*împustiít, -ă pentru pustiit, -ă, <cf. adj. rus. опустошенный, -ая, -ое ← pref. rus. о- (indică ideea de „transformare”; → „îm-”) + subst. rus. пустошение „pustiire” + suf. adj. rus. -ный>; (Vz. *sat împustiit pentru sat pustiit);
*necărturár, -ă pentru care nu ştie carte; analfabet, -ă; cu greşeli gramaticale; greşit, -ă; incorect, -ă; nepriceput, -ă; ignorant, -ă, <cf. adj. rus. неграмотный, -ая, -ое ← pref. rus. не- (indică un sens opus; → „ne-”) + adj. rus. грамотный „care ştie carte; priceput”>; (Vz. *scrisoare necărturară pentru scrisoare cu greşeli gramaticale; *bătrân necărturar pentru bătrân care nu ştie carte / analfabet; *deputat necărturar pentru deputat nepriceput / ignorant);
*sinestătătór, -oáre pentru de sine stătător, -oare; independent, -ă, <cf. adj. rus. самостоятельный, -ая, -ое ← pron. de întăr. rus. само „singur, însuşi” + vb. rus. стоять „a sta” + suf. adj. rus. -ельный>; (Vz. *activitate sinestătătoare pentru activitate de sine stătătoare / independentă);
*supraîmplinít, -ă / *supraîndeplinít, -ă pentru depăşit, -ă, <cf. adj. rus. перевыполненный, -ая, -ое ← elem. de comp. rus. пере- „peste”, „deasupra”, „supra-” + adj. rus. выполненный „realizat, împlinit; îndeplinit”>; (Vz. *plan/ normă supraîmplinit(ă) / supraîndeplinit(ă) pentru plan / normă depăşit(ă)).
 
 
Calcuri morfematice verbale
 
Calcurile morfematice verbale nerecomandate din limba română din Basarabia rezidă în reproducerea, după limba rusă, a structurii unui lexem verbal şi în traducerea (totală sau parţială) a elementelor cuvântului imitat. Modelul verbal rusesc este, de regulă, un lexem compus sau derivat (prin prefixare sau prin sufixare). Spre exemplu:
*a bineamenajá pentru a amenaja cu tot confortul, <cf. vb. rus. благоустроить ← subst. rus. благо „bine” + vb. rus. устроить „a amenaja”>; (Vz. *a bineamenaja apartamentul pentru a amenaja apartamentul cu tot confortul);
*a împustií pentru a pustii, <cf. vb. rus. опустошить ← pref. rus. о- (indică ideea de „transformare”; → „îm-”) + vb. rus. пустошить „a pustii”>; (Vz. *a împustii satul pentru a pustii satul);
*a oformá pentru a definitiva, a finisa; a da un aspect exterior; a amenaja, a aranja, a decora, a ornamenta; a întocmi / a îndeplini formalităţile legale (în domeniul juridic sau în procesul de angajare într-un post); a completa, a perfecta, a legaliza, <cf. vb. rus. оформить ← pref. rus. о- (indică ideea de „transformare”) + vb. rus. формить „a forma, a alcătui; a definitiva”>; (Vz. *a oforma clasa / apartamentul pentru a amenaja clasa / apartamentul; *a oforma platoul (cu aperitive) pentru a aranja / a decora / a ornamenta platoul (cu aperitive); *a oforma referatul pentru a definitiva referatul; *a oforma actele de angajare / *a (se) oforma la serviciu pentru a(-şi) întocmi / a(-şi) completa / a(-şi) perfecta actele de angajare; *a oforma o comandă pentru a perfecta o comandă; *a oforma un contract pentru a întocmi în formă legală un contract; *a oforma grafic o carte pentru a prezenta grafic o carte; *a oforma artistic o carte pentru a ilustra o carte); [În limba română din stânga Prutului, calcul verbal nerecomandat *a oforma apare în contexte extrem de variate. Acest fenomen se explică prin faptul că lexemul оформить din rusă are multiple valenţe semantice. Calcul verbal în discuţie este analizat şi condamnat într-o serie de lucrări de cultivare a limbii (vz. Mândâcanu: 1987, 212–213; Mătcaş, 1995: 112; Guţu, 1998: 120; Popuşoi, 2013: 76).];
*a precăutá pentru a examina, a cerceta, a studia, a analiza; a dezbate, a discuta; a rezolva, <cf. vb. rus. рассмотреть ← pref. rus. рас- (indică insistenţa; → „pre-”) + vb. rus. смотреть за... „a căuta de...; a îngriji de...”>; (Vz. *a precăuta chestiunea pentru a examina / a analiza / a discuta chestiunea; *a precăuta problema pentru a cerceta / a studia / a dezbate / a rezolva problema);
*a supraîmpliní/ *a supraîndepliní pentru a depăşi, <cf. vb. rus. перевыполнить ← elem. de comp. rus. пере- „peste”, „deasupra”, „supra-” + vb. rus. выполнить „a realiza, a împlini; a îndeplini”>; (Vz. *a supraîmplini / *a supraîndeplini planul / norma pentru a depăşi planul / norma).
Deşi, în raport cu alte manifestări lingvistice nerecomandate din româna de la Est de Prut, procedeul calchierii morfematice nu are o amploare atât de mare, fenomenul nu este de neglijat. În urma examinării acestui tip de calc, conchidem următoarele:
• Calcurile după cuvinte compuse fie calchiază ambele elemente componente (vz. *atotunional, *a bineamenaja, *sinecost etc.), fie calchiază un element, iar celălalt se ia drept împrumut din rusă (cf. *podfustnic, *atotnorodnic, -ă etc.);
• Calcurile după cuvinte derivate prin prefixare fie calchiază atât prefixul, cât şi rădăcina (vz. *aprofunzime, *împrospător, *precăutare etc.), fie calchiază un element, iar celălalt/ celelalte se împrumută din rusă (vz. *oformare, *necărturar etc.);
• Calcurile după cuvinte derivate prin sufixare calchiază rădăcina, iar sufixul fie se împrumută din rusă (vz. *zilnic), fie se redă prin echivalentul său românesc (vz. *adăugător, *aprofunzime, *picurătoare etc.); [O corespondenţă între sufixele din rusă şi cele din română se poate urmări în următoarele perechi de sufixe: -ер (rus.) → ‑ar (rom); -ие (rus.) → -are / -ire (rom); -ик (rus.) → -ar / -ist (rom); -ия (rus.) → -i(un)e (rom); -ница (rus.) → -oare (rom); -ность (rus.) → -ie / ‑ime / ‑itate (rom); -ной / -ный (rus.) → -tor (rom); -щица (rus.) → -toare (rom); -ство (rus.) → -ism (rom) etc.]
De asemenea, trebuie subliniat că procedeul imitării structurii lexicale, după limba rusă, duce:
• fie la crearea unor lexeme inexistente în limba română standard (vz. *cumătrism pentru nepotism, *dereticătoare pentru femeie de serviciu, *sinecost pentru preţ de cost; cost de producţie, *adăugător pentru suplimentar, *împrospător pentru care împrospătează; răcoritor, *a precăuta pentru a examina, a cerceta, a studia, a analiza; a dezbate, a discuta; a rezolva etc.);
• fie la obţinerea unor cuvinte care, în limba română literară, au alt sens şi altă trăsătură gramaticală, în ceea ce priveşte clasa morfologică din care fac parte (cf. *zilnic s.n. „jurnal (intim); agendă de elev; carnet de note” vs rom. literar zilnic, -ă adj. „de fiecare zi; cotidian”; *circulator s.n. „abonament pentru mijloacele de transport în comun” vs rom. literar circulator, -oare adj. „care ţine de circulaţia sângelui”).
Din cele prezentate mai sus, este evident că fenomenul calchierii morfematice nerecomandate duce la apariţia unor (noi) forme lexicale care nu sunt în concordanţă cu natura limbii române literare. De asemenea, calcurile de structură lexicală nerecomandate dublează inutil cuvintele din limba română. Prin urmare, este de datoria fiecăruia de a conştientiza gravitatea erorilor lexicale de acest gen şi de a le evita.
 
Note
1 În această lucrare, asteriscul (*) indică faptul că asemenea lexeme şi structuri din limba română de la Est de Prut sunt nerecomandate.
 
Bibliografie
1. V. Guţu, Dicţionar al greşelilor de limbă, Editura ARC, Chişinău, 1998.
2. Th. Hristea, Calcul lingvistic ca procedeu de îmbogăţire a vocabularului, în Sinteze de limba română, ediţia a III-a, Editura Albatros, Bucureşti, 1984, p. 100-121.
3. N. Mătcaş, De la grotesc la sublim, Editura Revistei „Limba Română”, Chişinău, 1995.
4. V. Mândâcanu, Cuvântul potrivit la locul potrivit, ediţia a II-a, Editura Cartea Moldovenească, Chişinău, 1987.
5. A. Palii, Calchierea ca aspect al interferenţei limbilor (contacte moldo-ruse), Editura Ştiinţa, Chişinău, 1991.
6. C. Popuşoi, Limba română actuală din Basarabia. Particularităţi morfosintactice şi lexico-semantice, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Colecţia Aula Magna, Bucureşti, 2013.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog