Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CRITICĂ, ESEU

PRO DIDACTICA

COŞERIANA

RECURS LA PATRIMONIU

LECŢIILE ISTORIEI

MEMORIALISTICĂ

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

POESIS

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

Argument pentru „Basarabica”

Victor SPINEI

Ionel CÂNDEA

Alte articole de
Victor SPINEI
Ionel CÂNDEA
Revista Limba Română
Nr. 2, anul XXVII, 2017

Pentru tipar

Argument pentru „Basarabica”

În martie curent, în Aula Magna a Academiei Române, a avut loc manifestarea omagială „Ziua Basarabiei: 99 de ani de la unirea cu Țara” (27 martie 1918 – 27 martie 2017), onorată de prezența ES Mihai Gribincea, ambasadorul Republicii Moldova la București, prof. Valer Dorneanu, Președintele Curții Constituționale a României, Oleg Bălan, rectorul Academiei de Științe Administrative din Republica Moldova, membrul corespondent al AȘM Ion Guceac, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei, de alte oficialități.

În cadrul întrunirii a fost lansată o nouă colecție, „Basarabica”, ce apare la Editura Academiei Române și la Edituria Istros a Muzeului Brailei „Carol I”. Primele două volume ale colecţiei prezentate – „Geneza poblemei basarabene – 1812” de Vlad Mischevca şi „Constituţia la răscruce de milenii” de Ioan Guceac, autori din Republica Moldova, – sunt însoțite de o prefață  semnată de academicienii Victor Spinei și Ionel Cândea.

Dincolo de fruntariile actuale ale ţării – cu precădere în Republica Moldova – locuiesc entităţi româneşti care produc valori culturale şi ştiinţifice notabile, adesea ignorate sau nu îndeajuns de bine cunoscute în România, motiv pentru care considerăm oportun să se aibă în vedere publicarea contribuţiilor celor mai reprezentativi erudiţi de la răsărit de Prut în volume consistente, destinate atât lumii savante, cât şi publicului larg interesat de domeniile umaniste şi de disciplinele ştiinţifice.

După faptul teritorial produs ca urmare a ultimatumului din 26 iunie 1940 şi mai cu seamă după ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice în vara anului 1944, represaliile obstinate împotriva populaţiei locale, orientate cu prioritate spre pătura sa cultă, au condus, pe de o parte, la încarcerări şi deportări masive, soldate frecvent cu suprimarea fizică a opozanţilor dictaturii, iar, pe altă parte, cu emigrarea în masă a comunităţilor ameninţate de hecatomba războiului şi de instalarea regimului despotic. În condiţiile exterminărilor, ale exodului şi ale anihilării elitei cărturăreşti din Basarabia, precum şi a măsurilor opresive faţă de spiritul naţional din regiune, posibilităţile de reliefare a valenţelor intelectualităţii româneşti de la răsărit de Prut au întâmpinat inevitabile impedimente. Semnificativ ni se pare faptul că, prin aplicarea politicii de deznaţionalizare promovate de autorităţile comuniste, procentajul păturii cu studii superioare din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost cel mai scăzut faţă de celelalte republici din componenţa defunctei „Uniuni Sovietice”.

Cu toate acestea, conducerea statului federal a trebuit să întreprindă anumite măsuri de natură să impulsioneze dezvoltarea unor domenii ştiinţifice, în acest scop recurgându-se pentru început la atragerea tehnocraţilor alogeni. Înfiinţarea unei baze de cercetări în 1946, transformată în Filiala Moldovenească a Academiei de Ştiinţe a URSS în 1959 şi, ulterior, în Academia de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti în 1961, au reprezentat măsuri cu efecte benefice pentru evoluţia ulterioară a multor paliere din sfera ştiinţifică şi culturală. Cu timpul, ponderea specialiştilor recrutaţi din rândurile elementelor autohtone a sporit exponențial, un rol însemnat în acest sens revenind unităţilor de învăţământ superior. Fondată în 1946, Universitatea de Stat din capitala republicii şi-a sporit numărul de facultăţi şi de studenţi, înregistrându-se succese atât în sfera învăţământului, cât şi a cercetării.

După proclamarea independenţei la 27 august 1991 și crearea Republicii Moldova, tendinţele pozitive spre reînnoire s-au accentuat, societatea locală parcurgând o perioadă de tranziţie nelipsită de convulsii, dar aspirând la o altă dinamică existenţială. Cu toate dificultăţile materiale, dar şi de altă natură, specifice tuturor entităţilor statale din jumătatea răsăriteană a Europei, care s-au debarasat de povara regimurilor dictatoriale şi de hegemonia tenebroasă a Kremlinului, lumea intelectuală din Republica Moldova a reuşit ca, prin har şi determinare, să obţină performanţe savante de netăgăduit, unele dintre acestea cu relevanţă nu numai pe plan naţional, ci şi internaţional. Confruntată cu un destin istoric presărat cu precarităţi, când însăşi fiinţa naţională s-a aflat la ceas de grea cumpănă, românitatea dintre Prut şi Nistru a dobândit verticalitate umană şi profesională, probând o forţă regenerativă cu totul şi cu totul remarcabilă, care se cuvine evidenţiată şi care merită întreaga admiraţie.

Dincolo de scindarea nefirească și, desigur, vremelnică a trunchiului neolatin ancestral, realizările confraţilor de la răsărit de Prut din toate sferele de activitate constituie un bun comun, indiferent de locul și momentul în care au fost produse. De aceea, este imperios necesar ca acestor împliniri purtând pecetea sagacităţii şi a exigenţelor să li se confere proliferare în tot spaţiul carpato-dunărean. Un belşug de noi roade va fi oricând binevenit în grădina civilizaţiei româneşti.

Demersul preconizat se bucură de adeziunea conducerii Academiei Române, fiind agreat totodată de numeroși colegi din mediul academic şi universitar de la Chişinău, împreună cu care sperăm să identificăm oportunităţile cele mai bune pentru o cooperare fructuoasă și viageră.

Materializarea acestui proiect urmează să se realizeze prin coeditarea asumată de Editura Academiei Române şi Editura Istros & Muzeului Brăilei „Carol I”.

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog