Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

IN MEMORIAM SILVIU BEREJAN

Silviu Berejan, cel mai de seamă lingvist al nostru

Alexandru BANTOŞ

Alte articole de
Alexandru BANTOŞ
Revista Limba Română
Nr. 9-10, anul XVIII, 2008

Pentru tipar

Cu certitudine, lingvistica basarabeană din ultimele două decenii a fost dominată de numele lui Silviu Berejan (30.VII.1927-10.XI.2007), director al Institutului de Limbă şi Literatură al A.Ş.M. (1987-1991), academician, coordonator al Secţiei de Ştiinţe Socioumane (1991-1995), director al Institutului de Lingvistică al A.Ş.M. (1995-2000), cercetător ştiinţific principal al Institutului de Filologie al A.Ş.M. (2000-2007).
În calitate de conducător şi organizator al ştiinţei filologice din Republica Moldova, dar şi în cea de competent şi experimentat cercetător în domeniu, Silviu Berejan, într-o perioadă extrem de importantă pentru destinul limbii române de la est de Prut, a avut de spus un cuvânt greu şi decisiv în procesul de argumentare şi de elucidare a caracterului unitar al limbii române, raportat la spaţiul geografic de răspândire a ei, de dezavuare, fără precedent, în întreaga istorie a Basarabiei, a falsei teorii a celor două limbi est-romanice, teorie datând de la 1812, când pământurile vechii Moldove dintre Prut şi Nistru au fost incluse în Imperiul Rus. Susţinut de titularii A.Ş.M., Institutul de Lingvistică al A.Ş.M., condus de Silviu Berejan, impune punctul de vedere exclusiv ştiinţific în problema denumirii limbii, concluzia A.Ş.M., exprimată la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova în două rânduri (în 1994 şi, respectiv, în 1996), este concisă şi extrem de exactă: „...denumirea corectă a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este Limba Română”. Declaraţia „academică”, o veritabilă şi mult prea mult jinduită victorie a savanţilor basarabeni, repurtată şi graţie insistenţei şi perseverenţei acad. Silviu Berejan, a avut menirea de a pune capăt bizareriilor ideologice vehiculate, abordând deschis, în bază de argumente seculare, identitatea noastră etnolingvistică.
Mereu actuală, etapa de restaurare şi repunere în circuit a adevărului, aici în Basarabia, nu va avea capăt până când masele largi nu vor conştientiza autentica noastră obârşie, iar pentru această finalitate fiind nevoie, în mod expres, de competenţa, acribia, tenacitatea şi de răbdarea omului de ştiinţă. Problema a fost înţeleasă şi abordată just de către acad. Silviu Berejan, care, în toţi cei douăzeci de ani de libertate şi democraţie, a scris numeroase, diverse şi variate ca tematică, dar invariabil profunde ca mesaj şi conţinut, articole, studii, comunicări, a redactat rezoluţii, declaraţii, decizii etc. ale diferitor întruniri ştiinţifice – toate având o singură ţintă: acumularea de argumente în măsură să limpezească definitiv şi pentru totdeauna problema noastră identitară. Fapt ilustrat în mod admirabil în ultima carte a lui Silviu Berejan Itinerar sociolingvistic, 2007, 240 p. (selecţie şi prefaţă de Alexandru Bantoş) – volum antologic apărut sub egida Institutului de Filologie al A.Ş.M., cu regret, însă după dispariţia fizică a autorului.
Plecarea dintre noi a acad. Silviu Berejan, savant, coleg, prieten, în fine, om de o rară modestie şi cumsecădenie, a lăsat în urmă un imens gol. Cei care l-au avut întotdeauna aproape de suflet pot recupera pierderea suportată, rememorând chipul emblematic al celui mai important şi mai de seamă lingvist al Basarabiei prin revalorificarea patrimoniului ştiinţific rămas de la acest fidel şi onest slujitor al limbii române.
Şi din acest considerent, la împlinirea a unui an de la trecerea în nefiinţă a academicianului Silviu Berejan, revista „Limba Română” publică un grupaj de texte dedicate regretatului lingvist. Autorii, păstrând încă vie imaginea prietenului şi colegului Silviu Berejan, au formulat răspunsuri la următoarele întrebări:
1. Cum apreciaţi contribuţia academicianului Silviu Berejan la elucidarea problemelor legate de denumirea corectă a limbii noastre?
2. Care sunt calităţile lui Silviu Berejan de conducător şi organizator al muncii ştiinţifice în domeniul filologiei din Republica Moldova?
3. Silviu Berejan a fost un adevărat şi onest slujitor al ştiinţei. În ce context – situaţii din viaţă, texte publicate, opinii exprimate în cadrul întrunirilor ştiinţifice etc. – aţi cunoscut această ipostază a savantului?
4. Cunoscut mai mult pentru activitatea de lexicograf şi sociolingvist, Silviu Berejan a fost însă şi un teoretician remarcabil, mărturie fiind lucrările Contribuţii la studiul infinitivului moldovenesc şi Echivalenţa semantică a unităţilor lexicale (Семантическая эквивалентность лексических единиц), apărute în 1962 şi, respectiv, în 1973. Vă rugăm să vă referiţi la aceste preocupări ale regretatului lingvist.
5. L-aţi cunoscut şi în situaţii mai puţin oficiale – în călătorii, la odihnă, în timpul liber? Ce amintiri vă leagă de omul, prietenul şi colegul Silviu Berejan?
Invităm cititorii să parcurgă această primă încercare de a înfăţişa retrospectiv viaţa şi activitatea eminentului om de ştiinţă, precizând că vom continua şi în alte numere de revistă să publicăm texte ce vor întregi portretul acad. Silviu Berejan.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog