Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂȚII ROMÂNEȘTI

PRECURSORII DESPRE UNIRE

ECOURI, REFLECȚII

SUFLET DE VEGHE

ÎNSEMNE IDENTITARE

LA ACADEMIA ROMÂNĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

POESIS

CRITICĂ, ESEU

SINTEZE

ANIVERSĂRI. MIRCEA COLOȘENCO – 80

DESTINE

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

DATINI ȘI OBICEIURI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

CONFLUENŢE

Aspecte ale activității organizațiilor neguvernamentale. Cazul Republica Moldova

Yoan PEREZ

Alte articole de
Yoan PEREZ
Revista Limba Română
Nr. 5-6, anul XXVII, 2017

Pentru tipar

Introducere

Sporirea bunăstării beneficiarilor este foarte importantă pentru organizațiile neguvernamentale (ONG). Activitatea ONG-urilor are impact în primul rând asupra beneficiarilor, prin urmare, aceștia trebuie considerați prioritari. De altfel, scopul principal al intervențiilor ONG-urilor în țările defavorizate este crearea valorii sociale, ameliorând bunăstarea persoanelor dezavantajate. Dificultatea constă în măsurarea/stabilirea și cuantificarea creării valorii sociale. ONG-urile nu au un cadru prestabilit și nici indicatori universali, spre deosebire de lumea întreprinderilor comerciale, prin care acestea permit investitorilor cunoașterea situației financiare a companiilor. Cu toate acestea, există mai multe posibilități de a analiza performanțele ONG-urilor. Din acest motiv, obiectivul prezentei cercetări este de a demonstra că viziunea beneficiarilor activităților ONG-urilor este foarte importantă în procesul de creare a unei strategii de îmbunătățire a organizației și de sporire a valorii sociale. Puțin utilizat de ONG-uri, acest punct de vedere diferit favorizează existența unei viziuni nepărtinitoare și mai obiective, care permite analizarea programelor și a funcționării organismului. Prezenta lucrare are drept punct central studiul cazului Republica Moldova, care are un context particular, fiind țara cea mai săracă din Europa, apărută în rezultatul desființării Uniunii Sovietice. Autorul a axat cercetarea asupra persoanelor care, fiind minori, au avut acces la ajutoare din partea ONG-urilor.

 

Studiu de caz

Pentru lucrarea de față, am decis să ne concentrăm asupra beneficiarilor programelor de ajutor promovate de ONG-uri. Scopul inițial era să realizăm o analiză cantitativă și calitativă comparată în baza unui chestionar construit în jurul organizării interne și a instruirii personalului. Organizațiile au răspuns foarte puțin la cererile noastre de informații, din cauza climatului tensionat cu guvernul – subiect evocat în lucrare. Alegerea a fost, așadar, analiza participanților externi, mai exact analiza percepției beneficiarilor după realizarea programelor. Am selectat drept subiect persoane care, fiind minore, au avut acces la programe de ajutor. După cum am explicat anterior, Republica Moldova se situează într-un context particular, dat fiind că după desființarea URSS nu a reușit să-și redreseze situația,  fapt care afectează în mod special tinerii.

 

Metodologia

Autorul a realizat un chestionar cu aproximativ douăzeci de întrebări. Acest chestionar a fost expediat mai multor organisme care mențin legătura cu beneficiarii. Contactul cu ONG-urile din republică nu a fost simplu de realizat. Cu toate acestea, am avut ocazia să contactăm, între alte organizații, CIDDC, care a transmis chestionarul beneficiarilor și altor organizații. Spre regret, doar 14 persoane au răspuns. Am acordat atenție deosebită structurii chestionarului, pentru a asigura simplitatea în formularea răspunsurilor. Acest lucru este important, pentru că, în anumite cazuri, se întâmplă ca beneficiarii să interpreteze ancheta ca prea dificilă pentru completare, atunci când nu sunt suficiente explicații.

Chestionarul este compus din trei părți. Prima parte prezintă contextul și colectarea informațiilor generale despre persoană. A doua se referă la organizația neguvernamentală care a acordat ajutor persoanei. Chestionarul conține întrebări referitoare la funcționarea organizației, precum și întrebări care ajută la înțelegerea derulării anumitor activități ale organizației. În final, ultima parte abordează situația la încheierea programului și are drept scop cunoașterea percepției beneficiarului în comparație cu aspectele care ar fi trebuit ameliorate și cu reușita programului.

 

Dificultăți

După cum am explicat mai sus, am obținut un număr de răspunsuri mai mic decât așteptările noastre. De fapt, contactul cu persoanele din Republica Moldova nu a fost simplu de realizat, fără îndoială, din cauza lipsei de timp și de interes al unor reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale. Noi am contactat ONG-uri din Republica Moldova pentru a solicita completarea unui chestionar online. Dar am primit doar cinci răspunsuri, dintre care două sunt inutilizabile. În rezultat, am decis să schimbăm subiectul acestei cercetări și să ne concentrăm asupra persoanelor care au avut acces la un program de ajutor în anii de tinerețe sau adolescență, dar nici în acest caz organizațiile neguvernamentale nu au fost receptive. Din fericire, am întâlnit-o pe Bianca Melnic, studentă la medicină la Geneva, care pleca în Republica Moldova pentru trei săptămâni și care a putut să contacteze direct unele ONG-uri de acolo. Odată ce am realizat primul contact, organizațiile au demonstrat mai mult spirit de colaborare. Acest fapt demonstrează, din punctul de vedere al unui cercetător extern, dificultatea de a stabili relaţii de lucru cu unele organizații neguvernamentale din Republica Moldova.

 

Concluzie

Atunci când organizația neguvernamentală intenționează să amelioreze performanțele, aceasta trebuie să fie capabilă să definească procesul care nu funcționează sau care funcționează insuficient de bine. Pentru a face acest lucru, există mai multe metode care permit realizarea unei analize. Cu toate acestea, majoritatea se concentrează asupra resurselor interne și externe ale ONG-urilor, și nu asupra beneficiarilor. În același timp, este important să ne interesăm și să aflăm punctul de vedere al beneficiarilor, pentru că viziunea lor ar putea fi diferită de cea a organizației. Este necesar să integrăm acest punct de vedere în procesul de decizie și în procesul de creare a programelor. Cercetările actuale demonstrează că nu există metode comune pentru colectarea de date și că fiecare organizație neguvernamentală procedează în modul său. Spre exemplu, prin rețelele sociale, organizațiile neguvernamentale primesc informații mai rapid și fără a avea formulare privind calitatea serviciilor. Cu toate acestea, retururile sunt adesea prea generale și nu permit obținerea detaliilor necesare pentru a proceda la modificări esențiale. Grație acestei anchete, noi am putut crea un chestionar-tip modificabil, care poate fi utilizat de toate organizațiile neguvernamentale în funcție de necesitățile lor. Limitele acestui chestionar au fost expuse la sfârșitul lucrării pentru a sublinia potențiale dificultăți apărute pe parcursul utilizării acestor chestionare, în special cu privire la precizia întrebărilor. Etapa următoare ar fi ca toate organizațiile neguvernamentale să utilizeze același tip de chestionar pentru a avea o bază de date comună și pentru a putea permite comparația între organizațiile neguvernamentale în scopul creării unor indicatori de performanță  comuni.

 

Traducere din franceză: Doina Băncilă

 

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog