Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂȚII ROMÂNEȘTI

PRECURSORII DESPRE UNIRE

ECOURI, REFLECȚII

SUFLET DE VEGHE

ÎNSEMNE IDENTITARE

LA ACADEMIA ROMÂNĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

DIN TAINELE SCRISULUI ROMÂNESC

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

POESIS

CRITICĂ, ESEU

SINTEZE

ANIVERSĂRI. MIRCEA COLOȘENCO – 80

DESTINE

UNIVERSUL VIRTUȚILOR CREȘTINE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

PROZĂ

DATINI ȘI OBICEIURI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ANIVERSĂRI. MIRCEA COLOȘENCO – 80

Omul cărții

Alexandru BANTOŞ

Alte articole de
Alexandru BANTOŞ
Revista Limba Română
Nr. 3-4, anul XXVIII, 2018

Pentru tipar

Omul cărții

Săptămânal, revista noastră primește de la București  o duzină de pagini purtând semnătura domnului Mircea Coloșenco. Sunt texte scrise meticulos, la o veche mașină de dactilografiat, fără semne diacritice. Scanate și expediate la redacție de amicii săi cu mai mult acces la mijloacele moderne de comunicare, articolele sunt supuse unui obligatoriu  proces de „reanimare”, după care își ocupă  locul în portofoliul revistei. La sugestia distinsului autor, pe dosarul cu textele respective am notat: „Pentru documentare și, eventual, publicare”. Adunată pe parcursul  câtorva ani, această impresionantă „arhivă”, variată ca tematică și registru de creație, caracterizează în mod strălucit orizontul provocator, plin de curiozitate, inteligență și competență al omului care știe rostul cărții și al bibliotecii.

În această lume grăbită, în care nerăbdarea de a zăbovi  în fața paginii scrise este tot mai evidentă (câți dintre noi mai rezistă tentației de a nu ne lăsa copleșiți de  internet sau de televiziuni?), preocupările lui Mircea Coloșenco  denotă o experiență contrarie, cartea sau mai exact cărțile rămânând vechea și netrecătoarea lui obsesie. Impunătorul număr de cărți, scrise sau îngrijite de-a lungul anilor, reprezintă o dovadă elocventă a calității sale de exeget unanim recunoscut, între care menționăm volumele din colecția „Opere fundamentale” editate de Academia Română, colecție inițiată de reputatul istoric și critic literar, acad. Eugen Simion. Miile de pagini din operele marilor scriitori români Nichita Stănescu, Ion Barbu, Nicolae Labiș, Ion Creangă, și lista ar putea fi continuată, au fost „caligrafiate” la acea învechită mașină de scris, „generoasă” și cu revista Limba Română. Nu vom  enumera textele care au văzut lumina tiparului pe paginile publicației noastre, căci cine „ne paște, ne cunoaște”, vom menționa  doar câteva excelente articole care și-au făcut stagiul (altele încă îl fac) în portofoliul redacției – „Debutul absolut al lui Nichita Stănescu”, „Reviste cu titlul EMINESCU”, „Ion Barbu și Jean - Artur Rimbaud”, „Paradigma actului traducerii”, ,,Nicolae Labiș. Cântec pământesc – în viziune metafizică”, Mircea Popescu – vector al diasporei române, Mihai Șora  - omagiu la centenar, Dublul debut al lui Nichita Stănescu, DADA - la ea acasă, Ion Creangă versus HOMO UNIVERSALIS (150 ani de la dublul debut absolut) ș. a.

Colaborator activ la România literară, Viața românească, Convorbiri literare, Caiete critice și atâtea alte prestigioase publicații din spațiul românesc, distinsul cărturar se remarcă prin prestația neordinară de cunoscător profund al culturii și literaturii române și universale într-o lucrare unicat intitulată „Delictul literar. Imitație, copie, plagiat. Antologie de Mircea Coloșenco” (Editura Timpul, Iași, 2011, 400 p.). Având ca subtitlu „Istoria negativă a literaturii române, 1882 -1937”, cartea, după cum se exprimă antologatorul în prefață,  cuprinde  o selecție de texte  din presa vremii „reconstituite cronologic” și alcătuiește „un corpus documentarum privind delictul literar într-o epocă de construcție/deconstrucție modernă a spiritualității literare naționale”. Volum parcă dictat de necesitățile stringente ale timpului, constituind,  de fapt, un avertisment pentru numeroșii vanitoși și fastidioși autori din domeniul literelor și nu numai, care încearcă să mimeze originalitate și spirit enciclopedic acolo unde e doar plagiat. Corect cu adevăratul om de creație, necruțător cu impostura, Mircea Coloșenco, prin tot ceea ce face, sugerează că numai munca și creația onestă este autentică, având dreptul la viață. Acesta a fost  și este principiul său de existență în toți anii, dar și acum, când schimbă al optulea prefix, rămânând a fi omul cărții și al dreptății.

Ani mulți, cu sănătate și cu noi împliniri, Magistre!

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog