Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

LA ACADEMIA ROMÂNĂ

ADEVĂRUL DESPRE NOI

DIMENSIUNI ALE CONTINUITĂȚII ROMÂNEȘTI

PRECURSORII DESPRE UNIRE

COŞERIANA

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

INTERFERENŢE

CUVINTE DEZVELITE

GRAMATICĂ

AD LITTERAM

INEDIT

RECITIREA CLASICILOR

ECOURI, REFLECȚII

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

POESIS

CRITICĂ, ESEU

SINTEZE

PRO DIDACTICA

ÎNSEMNE IDENTITARE

PORTRET

DIALOGUL ARTELOR

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ECOURI, REFLECȚII

Cu Eminescu și ANCI-Proema la Chișinău de Ziua Limbii Române

Terezia FILIP

Alte articole de
Terezia FILIP
Revista Limba Română
Nr. 7-8, anul XXVIII, 2018

Pentru tipar

Cu Eminescu și ANCI-Proema la Chișinău de Ziua Limbii Române

Călătoriile toamna au nu doar farmec și o melancolie aparte, ci și mireasmă de fructe coapte și aromă de neînchipuite-mpliniri. Mai ales când traversezi ținuturi splendide înstrăinate în jocul unei istorii stârnite tiranic în mijloc de secol XX împotriva popoarelor, melancolia se îngână mai intens cu visul reîntâlnirii fraților cu frații. Există vești care aduc bucurie. Când ANCI-Proema m-a anunțat: „Mergem la Chișinău la Salonul Internațional de Carte, Bookfest, ediția a III-a, din 29 august – 2 septembrie, și prezentăm acolo cărțile tale despre Eminescu”, mi se părea puțin fantezistă și excesivă propunerea. Dar ea s-a înfăptuit. Și astfel am pornit spre Răsărit.

 

Drum spre Răsărit, la început de toamnă

E, cu siguranță, un câștig afectiv să călătorești din când în când prin ținuturile țării tale pentru a lua act de distincta-i frumusețe și de potențialele ei imense. Te reconectezi cu fiecare călătorie la un real în permanentă mișcare și te întorci mai avizat asupra a ce este și ce ar putea fi lumea țării tale, ce ai tu de făcut în acest sens. Spun aceasta deoarece știu că numai activate, puse la lucru, potențialele acestea, fie ele personale, ori sociale, vor constitui sursa unor standarde viitoare, certe și mai înalte. Într-o însorită zi de început de toamnă, un echipaj de câțiva băimăreni aluneca grăbit pe șoselele răsăritene ale României cu ținta Chișinău, al doilea mare oraș majoritar românesc din Europa de Sud-Est. La volan editorul de la Proema, Alexandru Peterliceanu, iar în echipaj Gh. M. Bârlea, Gh. Pârja, Terezia Filip, un desant cultural mic, dar puternic în felul lui. Va fi Ziua Limbii Române și cei de dincoace de Prut vom fi alături de frați la sărbătoarea lor. Căci purtăm toți în suflet ecoul unei și mai mari sărbători – aniversarea Centenarului Marii Uniri, a României Întregite, ce atinge la începutul acestei ierni 100 de cercuri pe spirala Timpului. Programul cultural în numele căruia mergem la Chișinău cu cărți și ediții rare se numește „România în lume – imagine, cultură, spiritualitate” și este sprijinit de Ministerul Român al Afacerilor Externe.

Traversăm Moldova cu popas la Hanul Răzeșilor, aflat undeva la mijloc în zarea câmpiei moldovene, între Moldova de Sus și cea de Jos, tocmai unde călătorul simte nevoia de popas. Suntem întâmpinați de domnul Ion Asaftei, vicepreședintele CJ Neamț, iar dimineața pornim spre Răsărit cu soarele-n dreapta. Drumul rapid și cumva sigur taie lung spre răsărit colinele Moldovei, așternute cu covoare de vii și livezi. El parcă te îndeamnă și te cheamă să calci mai tare accelerația, căci e reconfortant ornat de liziere de nuci și de păduri de stejar, înveșmântat în verdele ce inspiră prospețime, încât meditez: „Acolo unde cresc stejari și ca stejarii nalți îmi cresc / Flăcăi cu piepturile tari… / Acolo este țara mea….și neamul meu cel românesc…”.

Chișinăul ne întâmpină în toiul amiezii cu clădiri lucind calm în soarele toamnei, flori de piatră albă, unele moderne, altele în stil neoclasic interbelic, o veritabilă capitală estică învăluită într-un aer și un farmec specific. Limbajul arhitectonic și grafic al orașului ne apare familiar. Mulțimea de inscripții, de firme și reclame, de postere publicitare în limba română sună și arată exact ca la București, la Cluj, la Timișoara sau la Baia Mare. Ne simțim acasă, ne-așteaptă domnul Alexandru Bantoș, redactorul-șef al revistei „Limba română”, vechi prieten al domnului Gh. M. Bârlea. Ne orientăm spre hotelul „Aria”, din strada Alba Iulia, rezidența noastră la Chișinău pentru câteva zile. Pe stradă aud cuvinte și enunțuri în limba română. S-au făcut pași în multe aspecte, inclusiv în acuratețea expresiei curente. Iar pe posturile de televiziune aud aceeași limbă curată cu un vag ecou latin și iubesc această melodie limpede a exprimării românești. Limba unui popor e mai mult decât un fenomen social, e o forță. Ne instalăm la hotel. Seara, vizită la familia Bantoș, atmosferă caldă, prietenească. Prezența lui Arcadie Suceveanu, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, vechi prieten cu Gh. Pârja și Gh. M. Bârlea, face atmosfera aleasă, colocvială și poetică. Se discută îndelung amical, afectiv, românește, se degustă vinul din podgoriile moldovenești și mâncărurile alese servite de distinsa noastră gazdă, doamna Ana Bantoș. Se citesc ori se rostesc patetic poeme – Bârlea, Pârja, Suceveanu; ne lăsăm clipe în șir fermecați de versurile poeților. Trăim clipe emoționante, se comentează și se lansează idei, promisiuni și proiecte ce curând vor deveni fapte. Astfel aici, în toiul conversației scânteiază ideea unei antologii de lirică basarabeană în limba arabă, pe care editorul de la Proema-ANCI promite să o includă în bine cunoscuta colecție „Biblioteca Arabă” și să o ducă până departe, în Orient.

31 august – zi plină pentru echipa din Maramureș

Evenimente dense de la o oră la alta. Dimineața, vizită la Ambasada României, unde ne primește secretarul pe probleme de cultură și educație, domnul Radu Mihail Filip, într-o atmosferă amiabilă. Editorul Alexandru Peterliceanu oferă un colet de cărți editate la Proema-ANCI pentru biblioteca Misiunii Diplomatice și ne promitem reîntâlnire cu Domnul ambasador și Domnul secretar la ora 14, la Bookfest, unde urmează să prezentăm cărțile despre Eminescu. Între orele 10.30 și 11.30 ne aflăm în Parcul Central din Chișinău, în vecinătatea Aleii scriitorilor, unde elita intelectuală moldovenească – scriitori, poeți, redactori, actori, critici, profesori, interpreți – se întâlnește pentru a celebra Ziua Limbii Române. Se țin discursuri înflăcărate, unele critice, altele elogioase, se recită poeme, se intonează cântece cu mesaj adecvat momentului. Arcadie Suceveanu moderează întregul eveniment, la microfon vorbesc poeți și scriitori, Lucian Vasiliu, Ion Ciocanu, Ana Bantoș și mulți alții. Sunt invitați la discurs prietenii din Maramureș. Vorbesc poetul Gh. Pârja și profesorul Gh. M. Bârlea, care transmit fraților noștri din inima Moldovei mesaje de suflet, culturale și livrești, în ton cu evenimentul. Rămânem circa o oră în atmosfera discursurilor formale și informale din parc, apoi, la ieșire, ne fotografiem la vestita statuie a lui Ștefan cel Mare.

 

ANCI-Proema la Bookfest: 2 cărți despre Eminescu lansate în prezența Excelenței Sale Domnul Daniel Ioniță, ambasadorul nostru la Chișinău

La Salonul Internațional de Carte, ediția a III-a, forfotă, oferte, peste 50 de edituri și lansări pe scena amenajată în centrul Moldexpo. Multe edituri din România, între care Proema-ANCI de la Baia Mare cu stand de cărți elegante și titluri rare, ba chiar unice. Convinsă că acolo unde răsună numele Eminescu și versul său, acolo se află pentru moment sau pentru eternitate însăși România, am lansat la Chișinău două cărți, exegeze asupra unor simboluri și teme eminesciene: Eminescu – Semne și simboluri de aur și Seducția absolutului – exerciții de hermeneutică eminesciană, ambele editate la Proema, Baia Mare și ilustrate de academicianul Mircia Dumitrescu. Avem o oră la dispoziție pentru aserțiunile noastre. Oare ne va ajunge timpul? Prezența și intervenția Excelenței Sale Domnul ambasador Daniel Ioniță asupra evenimentului și a cărților au dat valoare momentului și au fost cât se poate de convingătoare și de onorante pentru noi și pentru editura Proema-ANCI. Trimiterea la Shakespeare într-o aserțiune despre Eminescu e semnul unei înțelegeri profunde a rolului pe care îl au geniile în destinul popoarelor și al umanității. Iar pledoaria pentru carte ca obiect esențial pe care se fundamentează cultura azi mi-a indicat în persoana Excelenței Sale o redutabilă personalitate diplomatică și culturală. A moderat prof. univ. dr. Gh. M. Bârlea și au avut intervenții pertinente Arcadie Suceveanu, Ana Bantoș și Gheorghe Pârja. Cuvântul meu din finalul evenimentului a fost o pledoarie pentru asimilarea extinsă și înțelegerea mai profundă a lui Eminescu decât se realizează ea azi în educația de specialitate. O receptare actualizată, din perspectiva arhitecturii textului și a simbolismului imaginii constituie calea spre sensul oricărei opere. Poeții de geniu, Dante, Shakespeare sau Eminescu, sunt cei care asigură atât unitatea, cât și eternitatea popoarelor a căror cultură o reprezintă în lume. Căci dăinuim prin cultură și spiritualitate, care sunt aura umanității, mai mult decât prin corpurile noastre. În format electronic sau în cel clasic, în era comunicării în rețele informatizate, cartea continuă să dețină rol esențial în cultura și civilizația lumii actuale. Astfel de idei au luminat și încoronat cumva momentul echipei din Maramureș la Bookfestul de la Chișinău și au condus la o concluzie relevantă privind cultura, cartea, rolul scriitorilor și al rostirii lor în viața popoarelor. Invitați de Consulul onorific al Republicii Siria la Chișinău petrecem câteva momente de neuitat. Nu numai că Domnul consul onorific Dr. Ibrahim Al-Ahmad a onorat cu prezența, împreună cu fiica sa și consilierul Domniei Sale, lansarea cărților noastre de la Bookfest, ci, în semn de aleasă prietenie, întregul nostru grup a fost invitatul Domniei Sale. Astfel după amiază târziu, împreună cu prietenii de la Chișinău, luăm prânzul la o terasă amenajată în stil oriental. Ambientul, de la mobilier la amenajamentul floral, la muzică și meniu, la ținuta și stilul chelnerilor, la gustul și aspectul felurilor de mâncare, la calmul și amiabilitatea care ne înconjoară, ne creează senzația că ne aflăm undeva departe în Orient. Încă o dată ne convingem de rafinamentul, de spiritul delicat al prieteniei pe care orientalii știu să le ofere cu generozitate lumii. Seara, împreună cu prietenii moldoveni petrecem două ore pe terasa hotelului „Aria”. Stârnim idei de viitoare proiecte editoriale ce vor înălța pe o altă linie a spiralei atât relațiile noastre cu Republica Moldova, cât și literatura română în lume. Antologia de lirică basarabeană, la care Arcadie Suceveanu și Ana Bantoș vor începe de mâine selecția, va deveni cât de curând realitate. Nu uităm nicio clipă că programul cultural prin care ANCI-Proema editează și promovează în lume literatura română, în Anul Centenar, se numește „România în lume – imagine, cultură, spiritualitate”.

 

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog