Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

FAȚETELE CUVÂNTULUI

TESTIMONIU LEXICOGRAFIC

COŞERIANA

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

CUVINTE DEZVELITE

INTERFERENŢE

REGISTRU ACTUAL

LECŢIILE ISTORIEI

FĂURITORI AI UNIRII

INEDIT

STAREA DE VEGHE

EVOCĂRI

POESIS

PROZĂ

JUVENTUS

CRITICĂ. ESEU

CUM VORBIM, CUM SCRIEM?

SINTAXĂ

TERMINOLOGIE ŞI LIMBAJ

PRO DIDACTICA

DIALOGUL ARTELOR

DISOCIERI

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2019

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

REGISTRU ACTUAL

Alegerile parlamentare au aruncat Republica Moldova într-o profundă criză politică

Dorin CIMPOEŞU

Alte articole de
Dorin CIMPOEŞU
Revista Limba Română
Nr. 2, anul XXIX, 2019

Pentru tipar

Decalarea datei alegerilor
Conform normelor democratice în vigoare, alegerile parlamentare la termen urmau să aibă loc la sfârșitul lunii noiembrie-începutul lunii decembrie 2018, fiindcă cele precedente s-au desfășurat pe 30 noiembrie 2014.
 
Spre surprinderea tuturor, Partidul Democrat (PDM), de guvernământ, a hotărât ca acestea să fie decalate cu trei luni. Ca urmare, majoritatea parlamentară a decis1, în ultima zi a sesiunii de vară, ca data viitoarelor alegeri parlamentare să fie 24 februarie 2019. Amânarea datei alegerilor nu contravine prevederilor Constituției și Codului Electoral, așa că guvernarea nu putea fi acuzată că ar fi încălcat vreo normă constituțională.
 
Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a motivat hotărârea respectivă prin faptul că cetățenii au nevoie de mai mult timp pentru a se familiariza cu noul sistem electoral mixt, precum și pentru a se bucura de avantajele amnistiei fiscale și a reformei impozitării, abia implementate2
 
Decalarea alegerilor cu trei luni a determinat diverse reacții și speculații, atât din partea adversarilor politici ai PDM, cât și din partea unor observatori și analiști locali ai vieții politice din Republica Moldova.
 
Deputatul liberal-democrat Vladimir Pistrinciuc considera că puterea a amânat alegerile, deoarece se afla într-o situație foarte dificilă, în relații destul de reci, pe alocuri ostile, cu partenerii de dezvoltare, chiar într-o mare derivă politică3.
 
Analistul politic Igor Boțan considera că măsura decalării alegerilor urmărea să dea posibilitatea electoratului să asimileze beneficiile reformei fiscale recente și să poată veni în fața urnelor de vot cu o opinie favorabilă Partidului Democrat, care suferise o înfrângere zdrobitoare la alegerile pentru primarul Chișinăului, din lunile mai-iunie 20184.
 
Însuși șeful statului, Igor Dodon, suspectat de un parteneriat tacit cu PDM, s-a arătat nemulțumit de schimbarea datei alegerilor, afirmând că Partidul Democrat își taie creanga singur de sub picioare5.

Contextul intern și extern al organizării alegerilor
Organizarea alegerilor parlamentare a avut loc într-un context politic foarte nefavorabil, atât pe plan intern, cât și internațional.
 
În interior, puterea a devenit foarte nepopulară, deoarece era asociată cu un grup oligarhic, condus de Vladimir Plahotniuc, președintele PDM, de guvernământ, care a capturat instituțiile statului de drept, inclusiv justiția, și pe care le folosea pentru protejarea intereselor proprii. La aceasta se mai adăugau: formarea unei noi majorități în mod nedemocratic, respectiv prin cumpărarea de deputați de la alte grupuri parlamentare și prin folosirea altor procedee oculte; frauda bancară din 2014, tergiversarea procesului miliardului furat și protejarea unor inculpați6 în această cauză, precum Ilan Șor, primarul Orheiului, apropiat al liderului democrat; privatizarea scandaloasă a unor obiective economice, cum ar fi Air Moldova și altele. Pe plan extern, relațiile Republicii Moldova cu organismele europene au cunoscut o deteriorare continuă, în ultimii doi ani, mergând de la creșterea neîncrederii Bruxelles-ului în puterea de la Chișinău și până la suspendarea finanțărilor din partea acestora. Situația respectivă a fost determinată, pe de o parte, de degradarea standardelor democratice, știrbirea gravă a independenței sistemului judiciar, invalidarea rezultatelor alegerilor locale din municipiul Chișinău din luna iunie 2018, precum și de corupția decidenților politici, iar, pe de altă parte, de încetinirea accentuată a ritmului procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, după cum observa și ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit7.

Schimbarea sistemului electoral
Prin Legea nr. 154, din 20 iulie 2017, a fost amendat Titlul III al Codului electoral, ceea ce a permis, pentru prima dată, introducerea sistemului electoral mixt pentru alegerile parlamentare. Ca urmare, din totalul de 101 deputați, 50 trebuiau aleși într-o circumscripție electorală națională, pe listele de partid, iar 51 în circumscripții uninominale, din rândul candidaților independenți și ai celor propuși de formațiunile politice. 
 
Alte amendamente, aduse la Codul electoral, prin Legea nr. 238 din 08.11.2018 și Legea nr. 268 din 23.11.2018, au făcut ca referendumul consultativ și alegerile parlamentare să poată fi desfășurate concomitent, iar campania electorală să fie prelungită până în ziua alegerilor8
 
Principalele schimbări produse în noul sistem electoral față de alegerile din 2014 sunt următoarele: 
Sistemul electoral proporțional înlocuit cu cel mixt;
Referendum consultativ în aceeași zi cu alegerile;
Alegerea candidaților independenți numai în circumscripții uninominale;
Absența pragului de validare a alegerilor;
Campania electorală până în ziua alegerilor;
Certificat de integritate obligatoriu;
Interzicerea votării cu acte de identitate expirate;
Minimum 40% femei pe listele partidelor;
Prezența personală la înregistrare a candidaților.
 
De precizat că schimbarea sistemului electoral a fost aspru criticată atât de opoziția parlamentară, cât și de cea extra-parlamentară, deoarece s-ar fi ignorat prevederile legislației vizavi de transparența procesului decizional. 
 
Lipsa unui consens larg al forțelor politice și ignorarea recomandărilor Comisiei de la Veneția și GRECO au produs unele îngrijorări privind aplicarea noului sistem electoral, deoarece probleme importante, precum reforma administrativ-teritorială, conflictul transnistrean și emigrarea a circa 1/3 din cetățenii cu drept de vot au fost neglijate.
 
Alte nemulțumiri au fost determinate de nerespectarea recomandărilor celor două organisme europene privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, cum ar fi reducerea plafoanelor pentru persoane fizice și juridice la 20, respectiv 40, de salarii medii pe economie. 
 
În ciuda dezacordului a patru grupuri parlamentare, inclusiv a socialiștilor, al cărei lider de facto este, președintele Igor Dodon a promulgat legile menționate.

Poziționarea partidelor pe eșichierul politic
Conform criteriilor doctrinare și intereselor geopolitice, partidele din Republica Moldova pot fi încadrate în trei segmente politice: 

De stânga, pro-rus
Pe acest segment, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a devenit forța politică cea mai importantă, după căderea liberă a Partidului Comuniștilor, din care își trage de fapt seva. Acesta promovează, ca și predecesorul său, integrarea euro-asiatică, mai exact rusească, a Republicii Moldova. 
 
PSMR a început pregătirile pentru alegerile parlamentare încă din luna septembrie 2018, organizând o serie de mitinguri și consultări cu simpatizanții pentru identificarea unor potențiali candidații în circumscripțiile uninominale, precum și pentru acumularea sugestiilor venite de la aceștia. La un miting, organizat la 18 noiembrie 2018, PSRM a prezentat 10 proiecte prioritare pe care s-a angajat să le promoveze în viitorul Parlament, între care obținerea statutului de membru deplin al Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) de către Republica Moldova și trecerea la regimul prezidențial de guvernământ, având model Federația Rusă.
 
Pe acest segment se mai află: Partidul Comuniștilor, fost de guvernământ, Partidul Nostru, Partidul Social Democrat.

De centru-stânga, Pro-Moldova
Partidul Democrat din Moldova (PDM), cu doctrină social-democrată, aflat la guvernare din anul 2009 în diverse formule, este principalul partid de pe acest segment al eșichierului politic. 
 
Deși se prezintă ca promotor al integrării europene, în realitate este un partid oligarhic, care doar mimează procesele integraționiste, pronunțându-se pentru o Moldovă – punte între Est și Vest. În acest sens, la 21 octombrie 2018, PDM a organizat o Adunare Națională, sub sloganul Pro-Moldova, în cadrul căreia vorbitorii au pledat pentru păstrarea tradițiilor, valorilor și autenticității poporului și au chemat la restabilirea demnității naționale, teze cunoscute ale ideologiei moldovenismului.
 
Între partidele de pe aceste două segmente există puternice afinități, îndeosebi în ceea ce privește promovarea mesajelor Pro-Moldova. 
 
Alte partide cu aceeași orientare sunt: Mișcarea Profesioniștilor Speranța-Nadejda, Partidul Șor, Partidul Regiunilor. 

De centru-dreapta, pro-european 
Segmentul de centru-dreapta este ocupat de partide liberale și social-liberale, care se pronunță în mod deschis și clar pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, pentru implementarea reformelor europene în diverse domenii, pentru dezoligarhizarea țării, împotriva corupției și redarea instituțiilor statului poporului. 
 
Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr (PPPDA) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) sunt cele mai importante partide din această parte a spectrului politic, care, deși au apărut recent, au obținut rezultate foarte bune la alegerile prezidențiale din 2016 și cele municipale din 2018. Acestea au înființat, la 16 decembrie 2018, o alianță electorală, intitulată ACUM, care și-a luat numele de la Mișcarea de Rezistență Națională, constituită în iunie 2018, ca reacție la invalidarea rezultatelor alegerilor primarului de Chișinău, câștigate de Andrei Năstase, liderul PPDA.
 
Segmentul de centru-dreapta, cu puternice atitudini unioniste, deși cele din Blocul ACUM nu le recunosc public, mai include următoarele partide: Partidul Verde Ecologist, Partidul Liberal Democrat, Mișarea Populară Antimafie, Partidul Democrația Acasă, Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Voința Poporului. 

Unionist, implicit pro-european
Partidul Liberal este cea mai importantă forță politică de pe acest segment al eșichierului. Acesta s-a aflat la guvernare, în perioada 2009-2016, în diverse coaliții politice. Ulterior, în urma unor compromisuri făcute cu sistemul oligarhic a lui Vladimir Plahotniuc, s-a discreditat și a intrat într-un con de umbră. 
 
Segmentul unionist este cel mai fragmentat de pe eșichierul politic. Acesta include circa 12 formațiuni politice dintre cele 46 înregistrate, precum și câteva zeci de organizații civice active, care au ca obiectiv fundamental Unirea Republici Moldova cu România. 
 
La 27 noiembrie 2018, unele dintre formațiunile menționate au anunțat înființarea Convenției Euro-Unioniste (CEU), o alianță cu caracter electoral, în perspectiva apropiată a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. La apelul Convenției, făcut celorlalte forțe unioniste de a adera la aceasta, au răspuns doar 2 partide politice și 15 asociații, ceea ce a dus la eșecul încă din fașă al acestei inițiative electorale. 

Platformele electorale ale principalelor partide
Cu o lună înainte de data alegerilor parlamentare, principalele partide politice, cotate drept favorite în sondajele de opinie, și-au prezentat în mod public oferta lor electorală, în cadrul unor adunări cu membrii de partid și simpatizanții.
În același timp, acestea au publicat documentele programatice, care au fost intitulate program electoral, platformă electorală sau manifest electoral, după cum au considerat fiecare că ar fi cea mai potrivită denumire.
 
Documentele respective sunt mai mult sau mai puțin stufoase din punct de vedere al conținutului, de aceea noi am spicuit cele mai semnificative promisiuni electorale pentru fiecare partid în parte, după cum urmează:
 
Partidul Socialiștilor (PSRM)
Și-a lansat Platforma electorală9 cu sloganul Votăm socialiștii. E logic!, fixându-și următoarele obiective: locuri de muncă, salarii și pensii decente; medicină gratuită; învățământ de stat gratuit; statalitate, neutralitate, republică prezidențială; punte între Est și Vest; dezvoltarea raioanelor, Nu reformei administrative!; mediu de trai confortabil; combaterea corupției; pace interetnică; apărarea ortodoxiei. 
 
Partidul Democrat (PDM)
A prezentat Manifestul electoral,10 având ca slogan Fapte, nu vorbe!, cu accent pe un pachet de promisiuni electorale, care au avut mai mult un caracter social, precum: grija față de familii, copii, tineri și pensionari; infrastructură modernă și dezvoltare regională; sănătate pentru toți cetățenii; o societate educată și performantă; economie puternică, mediu de afaceri atractiv, locuri de muncă bine plătite; o agricultură dezvoltată și înalt tehnologizată; justiție echitabilă și stat de drept puternic; reforma clasei politice; un loc bun pentru Republica Moldova în Europa și în lume.
 
Blocul electoral ACUM
A intrat în campanie cu un Program electoral11, cu sloganul Învingem ACUM! , bazat pe cinci angajamente-cheie: eliminarea din justiție a procurorilor și judecătorilor corupți; lichidarea structurilor oligarhice și combaterea corupției mari; recuperarea miliardelor furate, inclusiv prin confiscarea averilor ilicite; îndeplinirea până în 2023 a tuturor condițiilor pentru solicitarea calității de membru al Uniunii Europene.
 
Concurenții electorali
În circumscripția națională s-au înregistrat 15 partide și blocuri electorale, iar în circumscripțiile uninominale un număr de 324 candidați din partea a 10 formațiuni politice și 56 candidați independenți, în următoarea ordine:12 
 
      Concurentul electoral                                  Cap listă           Candidați Sloganul electoral 
1    Partidul Democrat din Moldova                  Vlad Plahotniuc 53                 Fapte, nu vorbe! 
2    Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”  Maia Sandu      55             Învingem ACUM! 
3    Partidul Comuniștilor din Republica Moldova  Vladimir Voronin 54                    Comuniștii la putere –
                                                                                                                                        ordine în țară! 
4    Partidul Socialiștilor din Republica Moldova Zinaida Greceanîi 55                    Votăm steaua.
                                                                                                                                        Votăm socialiștii. E logic. 
5    Partidul „Șor”                                               Ilan Șor             51             Partidul Șor – pentru popor! 
6    Mișcarea Populară Antimafie                     Sergiu Mocanu 32             E timpul să spui NU! 
7    Partidul Nostru                                            Ilian Cașu         54             Moldova va fi liberă! 
8    Partidul Național Liberal                              Vitalia Pavlicenco 40               Unirea, nu Agonia! 
9    Partidul Voința Poporului                            Ștefan Urîtu      30             Implică-te și schimbă-ți viața! 
10  Partidul Regiunilor din Moldova                  Pavel Kalinin      43
11   Partidul „Democrația Acasă”                     Ion Leașcenco 36             #FărăFoști 
12  Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” Andrei Donică 34             STOP genocid! 
13  Partidul „Patria”                                          Sergiu Biriucov 34
14  Partidul Verde Ecologist                             Anatolie Prohnițchi 31              Om curat. Parlament curat.
                                                                                                                                        Țară curată! 
15  Partidul Liberal                                           Dorin Chirtoacă 30              Cu demnitate pentru Unire! 

Rezultatele alegerilor
La 3 martie 2019, CEC a comunicat rezultatele finale ale alegerilor parlamentare13 din 24 februarie 2019. Acestea, precum și mandatele deputaților aleși au fost validate14 de Curtea Constituțională, la 9 martie 2019.
 
La vot au participat 1.457.220 alegători din cei 2.803.573 înscriși pe listele electorale, ceea ce a reprezentat un procentaj de 49.22%, fiind cel mai scăzut de până acum.15 
Concurentul electoral                                                Voturi Procent Mandate
Partidul Democrat din Moldova (PDM)                     334.539 23.62% 13
Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” (ACUM) 380.181 26.84% 14
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) 53.175 3.75%
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) 441.191 31.15% 18
Partidul „Șor” (PPȘ)                                                  117.779 8.32% 5
Mișcarea Populară Antimafie (MPA)                        8633 0.61%
Partidul Nostru (PN)                                                  41.769 2.95%
Partidul Național Liberal (PNL)                                 3430 0.24%
Partidul Voința Poporului (PVP)                               2705 0.19%
Partidul Regiunilor din Moldova (PRM)                      3645 0.26%
Partidul „Democrația Acasă” (PPDA)                        4463 0.32%
Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” (MPSN) 2826 0.20%
Partidul „Patria” (PP)                                                1033 0.07%
Partidul Verde Ecologist (PVE)                                3249 0.23%
Partidul Liberal (PL)                                                  17.741 1.25%


Repartizarea mandatelor16
Concurentul electoral                                               Circ. națională         Circ. uninominale Total
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) 18                            17                       35
Partidul Democrat din Moldova (PDM)                    13                       17                     30
Blocul „Platforma DA și PAS”(ACUM)                       14                     12                      26
Partidul „Șor” (PPȘ)                                                  5                       2                       7
Candidați independenți (CI)                                                              3                           3


Referendumul consultativ
În aceeași zi cu alegerile parlamentare, a avut loc și referendumul consultativ privind reducerea numărului de deputați de la 101 la 61, precum și dreptul cetățenilor de a-i revoca pe parlamentarii care nu-și îndeplinesc obligațiunile, conform Hotărârii Parlamentului din 7 decembrie 201817.
 
Pe buletinul de vot au fost înscrise două întrebări: 
Sunteți pentru reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61? 
Sunteți pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile lor? 
 
Rezultatul referendumului a fost validat de Curtea Constituțională, la acesta înregistrându-se participarea a 1.144.261 de persoane, respectiv 39,78% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, mai mult de 1/3 din necesarul cerut de lege18.

Sondajele de opinie și alegerile
În perioada pre-campaniei electorale și chiar în timpul acesteia, au fost efectuate mai multe sondaje de opinie de către diferite case specializate din Republica Moldova, cu scopul de a sondare opinia publică în legătură cu intenția de vot a alegătorilor în perspectiva alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019.
 
Dintre acestea am ales două sondaje, efectuate de Asociația Sociologilor și Demografilor (ASD) și IMAS, ultimul la comanda Fundației Pentru o Democrație Modernă, primul la 26 noiembrie 2018, iar cel de-al doilea la 7 februarie 2019, ale căror rezultate ni s-au părut mai edificatoare.
 
Dacă facem o simplă analiză a celor două sondaje, comparând rezultatele prognozate cu cele de la alegerile parlamentare, comunicate de CEC, vom avea surpriza să constatăm că există o discrepanță majoră în defavoarea celor dintâi, care depășește cu mult marja de eroare, fixată de casele respective la +/-3%.
 
Spre edificare, luăm cazul PDM, de guvernământ, a cărui imagine era considerată de către analiști ca fiind cea mai erodată și decredibilizată. Acesta a fost cotat în sondajul ASD cu 15,5% din intenția de vot, iar în cel al IMAS cu 18,4%, în timp ce rezultatele reale ale alegerilor arată că partidul a obținut 23,62% din voturi, contrar tuturor așteptărilor, devenind a doua forță politică din noul Parlament din punct de vedere al numărului de deputați. Situația este valabilă și pentru celelalte partide, care au depășit pragul electoral.
 
Doar din acest exemplu putem constata cât de relative și manipulatorii pot fi aprecierile sondajelor, făcute de unele case de investigare a preferințelor opiniei publice, cu ocazia alegerilor, indiferent de tipul acestora.

Sondaj ASD // PDM, la distanță de 1%-2% de PAS și PPDA
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, socialiștii ar fi votați de 32,7% dintre alegători. Pe locurile 2, 3 și 4 ar fi PD, PAS și PPDA, la o distanță de circa un procent, acestea fiind cele patru partide cotate cu șanse să ajungă în Parlament19.

Sondaj IMAS // Cinci partide ar trece pragul electoral
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, cinci formațiuni politice ar trece pragul electoral. Este vorba despre PSRM, cele două partide din Blocul ACUM, Partidul Democrat și Partidul Șor. Cel puțin asta arată datele sondajului IMAS, făcut la comanda Fundației Pentru o Democrație Modernă (AFDM)20.

 
Finanțarea campaniei electorale
Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2019 a fost foarte costisitoare pentru unele partide, lucru care rezultă din tabelul de mai jos, întocmit de CEC.
 
O simplă privire asupra acestuia relevă că cele mai mari sume cheltuite aparțin partidelor care au depășit pragul electoral și au intrat în noul Parlament, fiind făcute pe publicitate (TV, radio, site-uri etc.), materiale promoționale (afișe, postere, fluturași etc.), precum și pentru închirierea unor săli în care s-au organizat întruniri electorale21
 
Dar chiar și între acestea există o diferențiere semnificativă, care arată că nu întotdeauna partidul cu cele mai mari sume cheltuite pentru propaganda electorală a obținut și cel mai mare număr de voturi în scrutinul electoral.
 
Campion la capitolul cheltuieli, dar și la venituri, a fost de departe PDM, care a atras peste 29 de milioane de lei și a cheltuit cam tot pe atâtea. Acesta a fost urmat de Partidul Șor, cu circa 7,6 milioane lei, PSRM, cu 3,8 milioane lei și Blocul ACUM, cu aproximativ 1,2 milioane lei.
 
După cum se poate lesne observa, deși au cheltuit cu mult mai puțin decât PDM, PSRM și Blocul ACUM au obținut rezultate mai bune decât primul, clasându-se pe locul întâi, respectiv trei, din punct de vedere al scorului electoral, ceea ce relevă că aceste două forțe politice au o inflență mult mai mare în rândul electoratului.
 
O surpriză neașteptată a produs Partidul Șor, cunoscut mai mult datorită scandalurilor financiar-bancare în care este amestecat liderul său, care a atras venituri de circa 7,6 miloane lei, mai mult chiar decât au acumulat PSRM și Blocul ACUM împreună, reușind să intre și în Parlament, contrar tuturor așteptărilor.

Cheltuieli
Veniturile și cheltuielile în lei raportate de către toți concurenții electorali în campania pentru alegerile parlamentare și referendumul consultativ22.
Concurent electoral                                                          Venituri                    Cheltuieli 
Partidul Democrat din Moldova (PDM)                             29,266,628.31 29,047,213.82 
Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”                        1,254,713.95     1,117,447.78 
Partidul Comuniștilor din Republica Moldovan (PCRM) 900,000.00        734,409.42 
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM)       5,124,305.00     3,822,891.04 
Partidul „Șor” (PPȘ)                                                         7,565,000.00        7,555,402.52 
Mișcarea Populară Antimafie (MPA)                                  10,000.00         3,732.60 
Partidul Nostru (PN)                                                         714,291.90        676,666.47 
Partidul Național Liberal (PNL)                                         3,200.00           2,784.00 
Partidul Voința Poporului (PVP)                                            –                         – 
Partidul Regiunilor din Moldova (PRM)                             23,816.00         19,369.71 
Partidul „Democrația Acasă” (PPDA)                                    –                         – 
Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” (MPSN)   –                         – 
Partidul „Patria” (PP)                                                         0.00                    0.00 
Partidul Verde Ecologist (PVE)                                              17,000.00         15,565.00 
Partidul Liberal (PL)                                                           500,000.00       161,570.50 

Reflectarea campaniei electorale în mass-media
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația Presei Independente (API) au publicat mai multe rapoarte de monitorizare a modului în care presa a reflectat activitatea competitorilor politici în timpul campaniei electorale. Acestea au avut în obiectiv 28 de instituții media, între care 12 posturi TV și 16 portaluri și ziare23.
 
O primă constatare a celor două organizații a fost că mass-media a reflectat campania în funcție de preferințele și apartenența politică a patronilor acestora.
 
Astfel, Publika TV, Prime TV, Canal 2 și Canal 3, care aparțin direct sau prin intermediari liderilor Partidului Democrat, Accent TV și NTV, afiliate socialiștilor și Televiziunea Centrală, care i-ar aparține lui Ilan Șor, au favorizat partidele menționate în detrimentul altor competitori electorali.
 
Spre deosebire de acestea, Pro TV Chișinău, TV8, Jurnal TV, Moldova 1 și GRT din Găgăuzia au avut o poziție neutră față de majoritatea celorlalți concurenți.
 
PDM, de guvernământ, PSRM și Blocul ACUM au fost partidele cele mai mediatizate în campanie, apărând cel mai frecvent în emisiunile celor 28 instituții media monitorizate, cu mențiunea că, la televiziuni, Blocul ACUM și Partidul Liberal au fost prezentate îndeosebi în context negativ.
 
În cazul portalurilor și ziarelor monitorizate a existat aceeași situație părtinitoare și dezechilibrată de reflectare a campaniei electorale, în opt dintre cele 16 media mai vizibil fiind PDM, în patru PSRM, iar în trei Blocul ACUM.
 
Portalurile aif.md, kp.md, noi.md, sputnik.md și timpul.md au selectat știrile în funcție de preferințele lor politice, omițând intenționat unele evenimente electorale, în timp ce deschide.md, realitatea.md și Jurnal de Chișinău au favorizat anumiți competitori în defavoarea altora. 
 
O reflectare mai echidistantă și pe o tonalitate neutră a campaniei electorale au avut portalurile alegeri.md, agora.md, diez.md, moldova.org, newsmaker.md, unimedia.info și zdg.md
 
Portalurile regionale, cum ar fi sp.md, din Bălți, s-a limitat la reflectarea campaniei la nivel local, în mod echilibrat, iar gagauzinfo.md, din Comrat, i-a favorizat pe socialiști.
 
După cum a sesizat și o delegație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care a vizitat Republica Moldova în preajma declanșării campaniei electorale, pluralismul media are o independență limitată, întrucât cele mai multe dintre mijloacele de informare în masă sunt afiliate unor partide politice, iar publicitatea electorală se află sub controlul acestora.

Costurile publicității electorale
Conform prevederilor legale, prețul publicității electorale nu trebuie să-l depășească pe cel al celei comerciale, însă acestea nu au fost respectate de către media controlate de partidele politice.
 
Astfel, posturile de televiziune afiliate direct sau indirect PDM au practicat cele mai mari prețuri, aproape prohibitive. De exemplu, un minut de publicitate la Prime TV, post cu cea mai mare audiență, a costat 4000 de euro, la Publika TV – 2000 de euro, iar la Canal 2 și Canal 3 câte 1500 de euro pe minut. Televiziunea Centrală și Orhei TV, controlate de Ilan Șor, a practicat prețurile de 1500, respectiv, 1000 de euro. În timp ce la posturile NTV, Exclusiv TV și Accent TV, apropiate socialiștilor, publicitatea electorală a costat între 500 și 50 de euro pe minut24.
 
Aceste practici nu sunt noi, ele întâlnindu-se și în campaniile electorale anterioare, scopul fiind de a împiedica oponenții politici să-și facă publicitate la posturile tv controlate de ei.
 
La cei 76 de radiodifuzori monitorizați, care au transmis publicitate electorală, prețurile au fost mai acceptabile, aceștia percepând între 3 și 4000 de euro pe minut. 

Observatorii și alegerile parlamentare 
Campania electorală și alegerile parlamentare au stârnit un interes deosebit atât din partea opiniei publice interne, cât și a organismelor europene și a unor cancelarii occidentale, care monitorizează evoluția instituțiilor democratice și a statului de drept din Republica Moldova.
 
Drept consecință, acestea au trimis un număr apreciabil de observatori externi, la care s-a adăugat un corp mult mai numeros din partea ONG-urilor locale.
 
Potrivit unor comunicate ale CEC, au fost acreditați 776 de observatori internaționali, trimiși de misiuni diplomatice, organizații internaționale guvernamentale, autorități electorale străine și organizații neguvernamentale, precum și 3389 de observatori naționali, desemnați de asociații obștești calificate25.
 
Observatorii Misiunii OSCE/ODIHR au apreciat că alegerile s-au desfășurat fără incidente majore, au fost competitive, iar drepturile fundamentale ale alegătorilor au fost, în general, respectate. Aceștia au sesizat și unele nereguli, cum ar fi, transportarea, pe scară largă, cu autobuze a alegătorilor din regiunea transnistreană la secțiile de votare, precum și confuzia produsă de introducerea votului electoral mixt și organizarea în aceeași zi a alegerilor și a referendumului consultativ26
 
Șeful misiunii de observatori ai Institutului Republican Internațional (IRI), James Kolbe, membru al Congresului american, a declarat, după vizitarea a 223 de secții de votare, că alegerile au avut loc fără mari iregularități, deși există loc pentru mai bine27.
 
La rândul lor, observatorii CSI au afirmat că au depistat mai multe încălcări minore în timpul procesului de vot, însă acestea nu au influențat rezultatele scrutinului28
 
Observatorii Rețelei Europene a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO) și-a exprimat îngrijorarea față de cazurile de hărțuire a candidaților electorali și deteriorarea materialelor electorale, condamnând, totodată, discursurile care incită de ură, încercările de mituire a alegătorilor, precum și acțiunile de distribuire a cadourilor electorale, cu implicarea unor fundații de caritate aservite unor partide politice.
 
O poziție asemănătoare a avut și delegația Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE)29
 
Interesul marilor puteri față de alegeri
Departamentul de Stat al SUA i-a felicitat pe câștigători și a salutat aprecierile OSCE, potrivit cărora alegerile parlamentare din Moldova au fost competitive și, în general, au respectat drepturile fundamentale ale omului.
 
În același timp, a cerut autorităților Republicii Moldova să investigheze cazurile de mituire a alegătorilor și de utilizare a resurselor administrative, sesizate de OSCE. 
 
Pe de altă parte, a îndemnat liderii politici să inițieze rapid formarea unui guvern care să respecte voința alegătorilor și să servească poporul prin combaterea corupției, promovarea reformelor și asigurarea progresului democratic30
 
Kremlinul s-a arătat, de asemenea, interesat de alegerile parlamentare din Republica Moldova. Președintele rus, Vladimir Putin, a afirmat, într-o întrevedere cu Igor Dodon, cu ocazia primirii acestuia la Kremlin, la 30 ianuarie 2019, că de rezultatele alegerilor depinde și relația Republicii Moldova cu Federația Rusă31.

Concluzii
Alegerile parlamentare din 2019 au avut loc într-un context politic intern foarte tensionat și în condițiile unor derapaje semnificative ale Republicii Moldova în raporturile cu organismele europene și cele financiar-bancare internaționale.
Scrutinul acesta a adus și unele noutăți importante față de cele anterioare, cum ar fi:
 
Modificarea sistemului electoral anterior, prin trecerea, pentru prima dată, la unul mixt, care a avantajat îndeosebi partidele politice mari, precum și pe cele care au dispus de resurse financiare considerabile.
 
Introducerea, pentru întâia oară, a certificatelor de integritate pentru candidații la funcția de deputat, cu scopul de a preveni intrarea în Parlament a persoanelor corupte sau incompatibile32.
 
Creșterea fără precedent, de peste două ori față de alegerile prezidențiale din 2016, a numărului de alegători din regiunea transnistreană, care au votat în favoarea rusofonilor, respectiv a PSRM și a doi candidați independenți33.
 
Absența oricărui partid unionist din noul Parlament, situație neîntâlnită până la actualele alegeri parlamentare.
 
Folosirea pe scară largă în propaganda electorală a rețelelor de socializare și a portalurilor electronice, care au obținut câștiguri apreciabile din publicitatea plătită de partidele politice.
 
Prestația foarte proastă a două partide politice, foste parlamentare, care nu au reușit să atingă pragul electorat, ratând astfel intrarea în noul Parlament:
 
- PCRM, care, timp de peste 22 de ani, s-a aflat în Legislativ, iar pentru două legislaturi a avut întreaga putere în Republica Moldova, nu a reușit să obțină la recentele alegeri decât 3,75%, fiind într-un proces de destrămare și de dispariție de pe scena politică;
- PL, aflat la guvernare, în diverse coaliții politice, în perioada 2009-2016, a realizat un scor electoral de numai 1,25%, fiind pasibil de aceeași soartă ca și un alt partid unionist, FPCD, care și-a încheiat misiunea istorică.
 
Dezamăgirea PSRM, care, deși era dat de departe învingătorul favorit în sondajele de opinie și a câștigat alegerile, nu a reușit să obțină nici măcar majoritatea simplă pentru a prelua puterea, așa cum se aștepta liderul său de facto, președintele Igor Dodon.
 
Rezultatul notabil al PDM, un partid de circa 10-13% în alegerile precedente, cotat în sondaje cu un procent destul de modest, care a depășit toate așteptările, reușind să devină a doua forță parlamentară după numărul de mandate obținut.
 
Prestația electorală foarte bună a Blocului ACUM, format din trei partide, dintre care două aflate pentru prima dată într-o campanie parlamentară, care a reușit să se claseze pe locul al treilea după numărul de mandate, însă insuficient pentru a schimba radical situația actuală din Republica Moldova, așa cum doresc liderii partidelor componente.
 
Surpriza cea mai mare a produs-o Partidul Șor, denumit și partidul-om, al primarului de Orhei, care a reușit să intre în Parlament cu un procent mai mare decât al PCRM și PL, luate la un loc, și să formeze al patrulea grup parlamentar, aflat la remorca PDM.
 
La o simplă privire asupra tabloului rezultatelor alegerilor parlamentare din acest an, lesne constatăm că acestea au avut o puternică conotație geopolitică, reflectată de împărțirea mandatelor aproape egală (circa 1/3) între cele trei forțe politice principale din noul Parlament, care reprezintă tot atâtea direcții de orientare a Republicii Moldova: pro-rusă – PSRM, pro-moldovenească – PDM și pro-europeană – Blocul ACUM.
 
Orientările ideologice total diferite, precum și interesele politice diametral opuse au făcut ca, la două luni și jumătate de la data alegerilor, să nu fie constituită o majoritate parlamentară, care să aleagă organele de conducere ale Parlamentului și să învestească un guvern.
 
Ca urmare, Republica Moldova a fost aruncată într-o gravă criză politică. În lipsa unui compromis între partidele politice, realizat până la 7 iunie 2019, data limită impusă de prevederile constituționale, s-ar putea prelungi pentru cel puțin încă trei luni, timp necesar organizării unor alegeri parlamentare anticipate, fără a avea garanția că acestea ar putea schimba situația actuală. 

 

Note:

1 Hotărârea Parlamentului nr. 197, din 27 iulie 2018.
2 www.europalibera.org, din 30 iulie 2018.
3 www.europalibera.org, din 1 august 2018.
4 www.europalibera.org, din 30 iulie 2018.
5 www.europalibera.org, din 1 august 2018.
6 Vezi studiul Centrului pentru Resurse Juridice, www.europalibera.org, din 19 septembrie 2018.
7 www.europalibera.org, din 16 septembrie 2018.
8 www.e-democracy.md, din 29 ianuarie 2019.
9 https.//socialistii.md, din 25 ianuarie 2019
10 www.pdm.md, din 25 ianuarie 2019
11 www.acum.md, din 25 ianuarie 2019
12 www.alegeri.md, din 31 ianuarie 2019.
13 Agenţia Moldpres, din 3martie 2019.
14 Agenţia Moldpres, din 9 martie 2019.
15 https://a.cec. md, din 3 martie 2019.
16 www.alegeri.md, din 11 februarie 2019.
17 Agenţia Moldpres, din 7 decembrie 2018.
18 Agenţia Moldpres, din 14 martie 2019.
19 www.deschide.md, din 26 noiembrie 2018.
20 www.deschide.md, din 7 februarie 2019.
21 www.deschide.md, din 10 februarie 2019.
22 www.alegeri.md, din 11 februarie 2019.
23 www.europalibera.org, din 6 februarie 2019.
24 www.europalibera.org, din 13 februarie 2019.
25 https://a.cec.md/ro/acreditarea - observatorilor - 3930.html, din 11 decembrie 2018 şi 22 februarie 2019.
26 Agenţia Moldpres, din 25 februarie 2019
27 Ibidem.
28 Ibidem.
29 www.europalibera.org, din 4 februarie 2019.
30 Agenţia Moldpres, din 28 februarie 2019.
31 www.europalibera.org, din 31 ianuarie 2019.
32 deschide.md, din 21 ianuarie 2019.
33 www.europalibera.org, din 25 februarie 2019.

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog