Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

REVISTA „LIMBA ROMÂNĂ” – 30 DE ANI DE LA FONDARE

RETROSPECTIVĂ NECESARĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ȘI TERMINOLOGIE

CUVINTE DEZVELITE

LEXICOLOGIE

RECURS LA PATRIMONIU

RECITIREA CLASICILOR

SINTEZE

INEDIT

CRITICĂ. ESEU

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ

CULTURA MEMORIEI URBANE

LITERATURĂ ŞI DESTIN

CONFESIUNI

PRO DIDACTICA

POESIS

STAREA DE VEGHE

EX CIVITATE

REGISTRU ACTUAL

LECŢIILE ISTORIEI

ANIVERSĂRI. IOAN SCURTU – 80

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

RESTITUTIO

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2020

2019

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

REVISTA „LIMBA ROMÂNĂ” – 30 DE ANI DE LA FONDARE

Orice faptă, bună sau rea, are un nume

Andrei STRÂMBEANU

Alte articole de
Andrei STRÂMBEANU
Revista Limba Română
Nr. 6, anul XXX, 2020

Pentru tipar

Orice faptă, bună sau rea, are un nume

Revista de ştiință şi cultură „Limba Română” poartă numele lui Alexandru. Ea a fost fondată cu 30 de ani în urmă de Nicolae Mătcaş, Ion Dumeniuk şi Alexandru Bantoş. În 1991-1993 Alexandru Bantoş a ocupat postul de redactor-șef adjunct, iar în 1994 dânsul devine redactor-şef şi de atunci până astăzi – timp de 26 de ani – deține această funcție. Pe parcurs, au apărut şi au dispărut zeci de publicații care deserveau anumite partide sau persoane politice, „Limba Română” însă, având un mesaj național românesc, a rezistat în pofida tuturor dificultăţilor, şi nu numai de ordin financiar. Doar a promova numele corect al limbii noastre, „Limba Română,” pe teritoriul Basarabiei aflate încă sub cizma rusească, reprezintă un act de mare curaj patriotic. Pentru că glotonimul „Limba Română” vine în contradicție cu articolul 13 din Constituție, în care e numit „limba moldovenească”. Parlamentul de la Chişinău refuză să modifice acest articol, cu toate că atât în Declarația de Independență a Republicii Moldova, precum şi în decizia AŞM din 1994 se spune clar că numele adevărat al limbii noastre este „limba română”.

Din cauza acestei sintagme, „Limba Română,” redacția a trecut, pe parcursul anilor, prin mari încercări şi umilinţe: autoritățile, deşi nu susțineau financiar publicația, îi cereau lui Bantoş să găsească o altă denumire pentru ea, că „jignim minoritățile naționale”. Bantoş ar fi avut avantaje dacă accepta propunerea. Dar dânsul, se vede, e născut în zodia legendarului badea Cârțan, ciobanul ardelean care ducea cu traista cărți prin satele subjugate din Imperiul Austro-Ungar, pentru a menţine trează conştiința națională a românilor. Nu a cedat nici redactorul-şef, nici minunatul colectiv redacțional al revistei „Limba Română”. Mai mult, revista a desfăşurat o bogată activitate, devenind, împreună cu Întreprinderea Municipală Casa Limbii Române „Nichita Stănescu”, prestigioase instituții culturale, centre ştiinţifice cunoscute şi apreciate în Republica Moldova. Sub patronajul lor, au loc simpozioane ştiințifice şi literare cu participarea specialiştilor de la noi şi de peste hotare, lansări de carte, expoziții de pictură, concerte, întâlniri cu remarcabili oameni din domeniul ştiinței şi culturii, serate de creație. La Casa Limbii Române „Nichita Stănescu” sunt organizate cursuri de limba română pentru alolingvi, a funcţionat câţiva ani în şir „Şcoala tânărului filolog”, proiect de iniţiere în domeniul filologic destinat absolvenţilor liceelor din capitală.

 „Limba Română” nu e o simplă revistă. Fiecare număr al ei este, de fapt, o carte de circa 400 de pagini. E o mică enciclopedie, în care întâlneşti mari personalități din întreg spaţiul limbii române. Citind „Limba Română”, uiți că între Republica Moldova şi România există graniță. 

Alexandru Bantoş, desigur, are noroc şi de o minunată soție, critic şi istoric literar, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar. Ana, la fel ca Alexandru, trăieşte pentru această publicație unică. Uneori, când nu există bani pentru a edita revista, familia Bantoş, având sprijinul fiului lor Mihai din SUA şi al fiicei Doina din Elveţia, asigură financiar apariţia şi difuzarea „Limbii Române”.

Într-adevăr, domnul Bantoş e un veritabil urmaş al lui badea Cârțan, cel care, între altele, în opinci, pe jos, a mers timp de 26 de zile până a ajuns la Columna lui Traian de la Roma, pentru a-şi vedea strămoşii, dacii noştri. Alexandru Bantoş, în toţi aceşti 26 de ani, bate la uşile celor cu bani, pentru ca farul pe nume „Limba Română” să lumineze sufletul basarabenilor. El, familia sa, devotatul colectiv redacțional merită toată aprecierea şi admirația noastră.

La mulți ani, bade Alexandru Bantoş!

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog