Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

REVISTA „LIMBA ROMÂNĂ” – 30 DE ANI DE LA FONDARE

RETROSPECTIVĂ NECESARĂ

COŞERIANA

LIMBAJ ȘI TERMINOLOGIE

CUVINTE DEZVELITE

LEXICOLOGIE

RECURS LA PATRIMONIU

RECITIREA CLASICILOR

SINTEZE

INEDIT

CRITICĂ. ESEU

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ

CULTURA MEMORIEI URBANE

LITERATURĂ ŞI DESTIN

CONFESIUNI

PRO DIDACTICA

POESIS

STAREA DE VEGHE

EX CIVITATE

REGISTRU ACTUAL

LECŢIILE ISTORIEI

ANIVERSĂRI. IOAN SCURTU – 80

DIALOGUL ARTELOR

EVENIMENT

RESTITUTIO

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2020

2019

2018

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ANIVERSĂRI. IOAN SCURTU – 80

Profesorul Ioan Scurtu – cercetător și editor al istoriei Basarabiei

Marian ZIDARU

Alte articole de
Marian ZIDARU
Revista Limba Română
Nr. 6, anul XXX, 2020

Pentru tipar

Istoric reprezentativ al României contemporane, profesorul Ioan Scurtu este un deschizător de drumuri în multe dintre domeniile tematice ale istoriei noastre naționale. Profund cunoscător al societății românești interbelice, pionier al scrierilor privind viața politică, istoria partidelor politice, dânsul este și inițiatorul în istoriografia noastră a primei sinteze de istorie a României dintre Nistru și Prut.

Este vorba, după cum bine se cunoaște, de un volum coordonat de proaspăt octogenarul în acest an, care a cunoscut trei ediții, îmbunătățite și adăugite (1994, 1998, 2003; și o ediție în limba rusă apărută în anul 2001). În cuprinsul unui articol publicat anul trecut la Chișinău, intitulat Despre istoria unirii Basarabiei cu România („Limba Română”, XXIX nr. 4/2019, p. 230-237), sunt detaliate împrejurările apariției acestui volum, preocupările sale privind cercetarea istoriei întregului spațiu statal românesc, conchizându-se că „Eforturile pe care le-am depus timp de câteva decenii s-au finalizat după 1989, când am inițiat și coordonat o amplă monografie privind istoria Basarabiei. Prima ediție – având ca autori pe Ioan Scurtu, Dumitru Almaș, Armand Goșu, Ion Pavelescu, Gheorghe I. Ioniță – a fost publicată la Editura Tempus cu titlul Istoria Basarabiei. De la începuturi până în 1994. Începând cu ediția a II-a, care a fost scoasă de Editura Semne, având subtitlul De la începuturi până în 1998, am asigurat colaborarea unor prestigioși cercetători din Republica Moldova: Ion Șișcanu, Nicolae Enciu și Gheorghe E. Cojocaru. Această ediție a fost tradusă în limba rusă și publicată la Chișinău cu titlul Istoria Bessarabii. Ot istokov do 1998 goda. Ediția a III-a, cu subtitlul De la începuturi până în 2003, a văzut lumina tiparului la Editura Institutului Cultural Român. În toate edițiile există un capitol intitulat Unirea Basarabiei cu România” (p. 237). De asemenea, ilustrul istoric bucureștean este coordonator (împreună cu profesorul Ioan-Aurel Pop, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca) al unei alte prețioase sinteze-culegeri de studii – 200 de ani din istoria românilor dintre Prut și Nistru. 1812–2012, Editura Litera, București, 2012, 216 p.

Înainte de aceste sinteze însă, profesorul Scurtu a făcut să apară alte două cărți cu tematică basarabeană (având drept coautor pe istoricul militar Constantin Hlihor), deosebit de valoroase pentru timpul în care au fost editate, având meritul de a fi noutăți documentare și conținutul lor – Anul 1940. Drama românilor dintre Prut și Nistru, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București, 1992 (192 p.) și Complot împotriva României (1939-1947). Basarabia, Nordul Bucovinei și ținutul Herța în vâltoarea celui de-al Doilea Război Mondial, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București, 1994 (226 p.). De asemenea, dânsul este autor și al mai mult studii și articole privind istoria Basarabiei interbelice – unele apărute în „Limba Română”, cunoscuta revistă de știință și cultură de la Chișinău (Învățământul, știința și cultura Basarabiei integrate în statul național unitar român: nr. 5-6/2012,
p. 96-105; Marile puteri, România și Basarabia (1917-2019): nr. 1/2019, p. 307-322; Analiză comparativă a Declarației Sfatului Țării și Rezoluției Adunării Naționale – aplicarea prevederilor respective în România Mare: nr. 2-3/2020, p. 259-273); alte în volume colective (Evoluția Basarabiei în cadrul statului național unitar român (1918-1940), în Destin de istoric. In Honorem Dinu C. Giurescu, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012, p. 439-446; Basarabia în relațiile româno-sovietice (1918-1947), în Basarabia. 1812-2012. Documente și cercetări. Ediție Victor Crăciun, Editura Semne, București, 2012, p. 201-223); în publicații de istorie (Ocuparea Basarabiei și Nordului Bucovinei de către Armata Roșie în 1940, în „Analele Academiei de Poliției «Alexandru Ioan Cuza»”, I/1993, p. 90-100; Sfatul Țării – organ reprezentativ al Basarabiei, în „Magazin istoric”, XXVII, nr. 12 (321)/decembrie 1993, p. 3-6; Vizita colonelului Ament la Chișinău (26 martie 1927), în „Revista româno-americană”, iulie-decembrie 2007, p. 106-109); în publicații de cultură (22 iunie 1941. Intrarea României în războiul pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei, în „Clipa”, iunie 2011 ș.a.).

Profesorul Ioan Scurtu este autorul, trebuie spus, și al unor prefețe/cuvânt înainte la lucrări cu tematica dezvoltată aici, precum la Ion Gherman, Istoria tragică a Bucovinei, Basarabiei și ținutului Herța, Editura All, București, 1993 (120 p.), Dorin Cimpoeșu, Restaurația comunistă sovietică în Republica Moldova, Editura Ars Docendi, București, 2008 (526 p.); ori participant la numeroase emisiuni Radio sau TV cu problematica privind istoria Basarabiei și problemele de astăzi ale Republicii Moldova.

De asemenea, în ultimii ani, neobositul cercetător și popularizator al istoriei naționale inserează pe pagina sa din spațiul virtual (http://www.ioanscurtu.ro/category/articole-ioan-scurtu/), între alte materiale și luări de poziții, și unele referitoare cu istoria Basarabiei, însoțite de pertinente comentarii – Discursul lui Constantin Stere rostit în ședința Sfatului Țării din 27 martie 1918 (15 februarie 2019); Tatar-Bunar. Diversiune pentru înființarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (29 octombrie 2017) („În septembrie 2017 s-au împlinit 93 de ani de la acele evenimente. Istoria a demonstrat că Tatar-Bunar a constituit o repetiție pentru ceea ce avea să urmeze peste 16 ani – notele ultimative sovietice din iunie 1940, urmate de ocuparea Basarabiei și nordului Bucovinei de către URSS. Diversiunile și-au avut și își au rolul lor, indiferent în ce parte a țării se desfășoară. Din păcate, politicienii români, de ieri și de astăzi, nu le tratează cu atenția cuvenită. Tatar-Bunar este o „carte de învățătură” pentru cei care doresc să descifreze evoluția relațiilor internaționale, precum și rolul propagandei externe în promovarea (sau neglijarea) intereselor naționale”); 27 Martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România (28 februarie 2019).

 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog