Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

RECITINDU-L PE COȘERIU

CRITICĂ, ESEU

LIMBA ROMÂNĂ AZI

CONSPECTE

RECURS LA PATRIMONIU

COŞERIANA

EX CIVITAS

PROZĂ

DIALOGUL ARTELOR

POESIS

MEMORIALISTICĂ

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

IN MEMORIAM

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

Margareta Constantinescu, Zi de târg la farmacia din Iara

Mihai POSADA

Alte articole de
Mihai POSADA
Revista Limba Română
Nr. 5-6, anul XIX, 2009

Pentru tipar

„Dar mai există o categorie de oameni...”
 
Pentru cei interesaţi şi de o privire în urmă – mai exact în istoria relativ recentă a oamenilor trăitori în România de după victoria trecută a bolşevismului, o privire fără ură orbitoare şi fără urmă de dorinţă de răzbunare, dar cu atenţie spre a nu da uitării cele rele din dorinţa de a nu le repeta vreodată – cartea vieţii şi pătimirilor Margaretei Constantinescu – Zi de târg la farmacia din Iara, apărută la New York, Editura Familia, în 2003 – poate constitui un bun şi cutremurător exemplu de istorie prin mărturisire: istoria ridicării „oamenilor fără căpătâi” peste oamenii adevăraţi, copleşindu-i aşa cum iedera sugrumă până la urmă stejarii, istoria instaurării pecinginei comuniste în Europa de Est, aşa cum a fost trăit evenimentul de o intelectuală româncă, farmacistă în Transilvania. O tânără întreprinzătoare al cărei avânt a fost tăiat, în cel mai brutal mod cu putinţă, de un regim represiv şi exterminator de valoare umană.
„Despre autoare” citim la paginile 9-10 că s-a născut la 6 iulie 1920 în comuna Săvădisla, Cluj. A copilărit la Turda, bacalaureatul la Blaj în 1938, Facultatea de Farmacie la Bucureşti. Tânăra absolventă şi-a deschis farmacie în comuna Iara din judeţul Cluj „unde a lucrat pe cont propriu, la locul şi vremea în care femeile antreprenoare erau aproape inexistente”. Acolo l-a cunoscut pe Constantin (Dinel) Constantinescu, avocat şi ofiţer, veteran de război decorat cu Ordinul Steaua României. „În 1952 regimul comunist i-a naţionalizat farmacia şi a obligat-o să-şi părăsească locuinţa în 24 de ore”. Familia s-a mutat la Cluj. Dezmoştenită de noul regim al „puterii proletare”, soţie şi mamă cu trei copii mici, farmacista a lucrat la Plafar, apoi la diverse clinici medicale şi farmacii din Cluj. După pensionare, mutarea la Bucureşti o aduce mai aproape de cei trei copii. Soţii Constantinescu emigrează în 1987 în S.U.A., urmându-şi fiica cea mai mică, Cristina. După cererea de naturalizare, în 1995, Margareta devine cetăţean american, iar la scurt timp după stabilirea în New York rămâne văduvă. Începe să-şi scrie amintirile, cartea dedicându-i-o soţului Dinel.
Despre carte am aflat de la octogenarul anticomunist Ion (zis Geani) Halmaghi, cetăţean american crescut de copil în Scoreii Făgăraşului, ajuns profesor american după detenţia politică din România, unde îşi făcuse în prealabil studiile universitare în litere şi filozofie, şi revenit acum la Sibiu. O soră a autoarei, din cei patru copii ai părinţilor Ioan şi Margareta Rusu, i-a dăruit această lucrare. Volumul lăsat în manuscris a fost tipărit după decesul autoarei (survenit la 18 mai 2003), prin purtarea de grijă a fiicelor sale. Fiul autoarei a depus cartea şi la vestita Bibliotecă a Congresului American din Washington.
Volumul este bogat ilustrat cu desenele Cristinei Ghets; prima copertă reproduce tabloul „Iara” al pictorului Aurel Chira, fost deţinut politic, iar a patra copertă prezintă portretul autoarei, desenat în închisoare de pictorul Gavril Maniu, fost deţinut politic. Cartea adună în 216 pagini bine legate între coperte de carton gros manuscrisul compus din două părţi, cum citim în Prefaţă, iar pe lângă acestea încă 40 de pagini nenumerotate, cu fotografii şi o hartă a comunei Iara şi a localităţilor învecinate. Prima parte, Zi de târg la farmacia din Iara, este un tablou de epocă străbătut de „o rază de lumină asupra vieţii intelectualului la ţară în perioada care a urmat imediat după terminarea războiului. Pe uşa farmaciei intră şi ies oameni de tot felul: oameni necăjiţi, victime ale securităţii, hoţi, oameni tip nou, securişti, agitatori. Fiecare îşi are istoria lui şi toate poveştile converg într-o frescă a satului la începuturile comunismului [ca într-un Decameron al păcatelor nou-instauratului regim, n.n.]. În partea a doua a cărţii, Întorcând privirea înapoi la viaţa care mi-a fost hărăzită, autoarea priveşte retrospectiv anii studenţiei la Bucureşti: şcoală, demonstraţii şi atacuri cu bombe, culminând cu bombardarea Facultăţii de Farmacie chiar în pragul examenelor de licenţă. Întâmplările relatate prevestesc victoria întunericului şi a imoralităţii asupra raţiunii şi a bunului simţ în vieţile de zi cu zi ale oamenilor [...] S-a scris şi s-a vorbit mult despre eroii care au suferit în închisorile comuniste; Margareta îi pomeneşte adeseori cu admiraţie şi compasiune. Nu există nicio reparaţie care să poată îndrepta răul care li s-a făcut lor şi familiilor lor [s. – M.P.]. Dar mai există o categorie de oameni, anonimi, care, datorită întâmplării sau norocului, nu au ajuns în puşcării şi care, în ciuda adversităţilor, a teroarei, a foamei, a cozilor imense şi degradante, au rămas fideli principiilor în care credeau şi au reuşit să treacă prin viaţă demni şi integri, până la capăt. Şi pe aceştia îi considerăm, în felul lor, eroi. Cartea de faţă se adresează cu precădere acestora din urmă”.
În înţelesul Vechiului Testament, prin apariţia cărţii de mărturii Zi de târg la farmacia din Iara, suferinţa cât viaţa Margaretei Constantinescu a fost răzbunată; după învăţătura Noului Testament – aceasta s-a mântuit.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog