Limba Română
            Revistă de ştiinţă şi cultură Apare la Chisinău din 1991

ARGUMENT

LECŢIILE ISTORIEI

RECURS LA PATRIMONIU

DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE

EVENIMENT

HISTORIA MAGISTRA VITAE

LIMBAJ ŞI COMUNICARE

SOCIOLINGVISTICĂ

ÎNTRUNIRI ŞTIINŢIFICE

CRITICĂ, ESEU

PROZATORI CONTEMPORANI

POESIS

PERMANENŢA CLASICILOR

ANALIZE ŞI INTERPRETĂRI

LITERATURĂ UNIVERSALĂ

PRO DIDACTICA

ANIVERSĂRI. GHEORGHE CHIVU – 70

CĂRŢI ŞI ATITUDINI

DINTRE SUTE DE REVISTE

CONFLUENŢE

DIALOGUL ARTELOR

EX CIVITAS

IN MEMORIAM ION DUMENIUK

DUMITRU IRIMIA ÎN POSTUMITATE

AUTORI ÎN NR. CURENT


Arhiva

2017

2016

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

1991-2001

ACADEMIA ŞI ADEVĂRUL ŞTIINŢIFIC

Documente aparţinând istoriei şi viitorului

Alexandru BANTOŞ

Alte articole de
Alexandru BANTOŞ
Revista Limba Română
Nr. 7-8, anul XIX, 2009

Pentru tipar

Publicăm, la sugestia cititorilor, câteva texte cu valoare de document legate de poziţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei în problema denumirii corecte a limbii noastre. Pentru multă lume dovezile inserate în acest număr de revistă, evident, nu constituie o noutate, deoarece au fost tipărite în presa vremii. Cine însă are acum posibilitatea de a răsfoi ziarele şi revistele de altădată, ne întreba unul dintre cei care ne-au îndemnat să aducem în actualitate aceste importante acte intrate în analele ştiinţei filologice? Respectivele documente, îndărătul cărora se află destinul mutilat al multor generaţii de lingvişti basarabeni, care, umiliţi ca fiinţe sociale şi condamnaţi la tăcere ca exponenţi ai ştiinţei, nu au avut dreptul să spună lucrurilor pe nume, sunt mărturia unei justiţii şi a demnităţii redobândite tardiv de către savanţi. Acest lucru s-a văzut atunci când, pentru puţin timp, ideologia a încetat să mai dicteze, iar oamenii de ştiinţă au obţinut libertatea de a mărturisi adevărul. Mai poate fi pusă la îndoială azi consistenţa şi veridicitatea numeroaselor argumente invocate de către lingviştii autohtoni şi de peste hotarele Republicii Moldova, mai poate fi trecută cu vederea concepţia identitară, tranşantă, exprimată repetat, în ultimul deceniu al vieţii sale, de către patriarhul lingvisticii de la noi, unul dintre întemeietorii institutului academic de profil, Nicolae Corlăteanu?
Am decis republicarea textelor şi pentru că în primăvara curentă factori de răspundere de la Academie, constrânşi, zice-se, să dea seamă pentru faptele temerarilor filologi de acum un deceniu şi ceva, căutau şi nu găseau textele în cauză, iar când au fost să le găsească, au pornit în căutarea originalelor de arhivă... Or, poziţia Academiei în problema limbii române nu mai poate fi schimbată, nici lichidând Institutul de Filologie, nici reducând la tăcere specialiştii, nici chiar desfiinţând Academia. Valoroasele documente aparţin deja istoriei şi viitorului.
 
  home    nr. curent    cărți    autori    noutăţi    contact    referinţe    Invitaţie la dialog